RSS

Arhive pe categorii: FEMEIA

Pentru voi, barbatii

Pentru voi plânge femeia când lipsiți noaptea de-acasă,
Când dormiți în pat străin și mâncați la altă masă.
Pentru voi plânge femeia când banii ce-i câștigați
Îi pierdeți prin cluburi noaptea și la joc îi pariați.
Lângă voi plânge femeia când vă e rău și boliți,
Pentru voi se roagă noaptea să vă însănătoșiți.
După voi plânge femeia când îi faceți viața grea
Preferând altă femeie mai „frumoasă” decât ea.
Pentru voi ea se gătește ca doar vouă să vă placă,
Doar de voi e-ascultătoare ca pe plac ea să vă facă.
Pentru voi învață zilnic lucruri noi – să vă uimească,
Pentru voi se străduiește cât mai bine să gătească.
Pentru voi și-ar da și viața, și-ar da inima de vie,
Jertfind timp și sănătate, numai bine să vă știe.
Pentru voi! Iar voi, câți oare vedeți cât ea se jertfește?
Prețuiți valoarea ei doar atunci când ea lipsește.

Elena J.

 
2 comentarii

Scris de pe 21 Iunie 2017 în ELENA J., FAMILIE, FEMEIA

 

Atractia trupurilor

atractiaAtracţia trupurilor dacă nu e hrănită de rugăciune şi nu e hrănită de Duhul Sfânt prin harul Cununiei, trece! E prima care trece. Mai întâi trece atracţia trupească, apoi trec sentimentele şi apoi mai rămân câteva valori în comun, dacă sunt. Dar dacă descoperim că aveam valori diferite… Îmi spunea cineva: „Maică, mă plictisesc când ascultă manele!” „Măi, da’ unde erai când te-ai măritat cu el?”. Zice: „N-asculta atunci!” „Da’ ce făcea?” „Mă pupa!” „Ei acum, că i-a trecut pupatul, s-a întors la manele, ce să facă, dacă cu asta îşi hrănea sufleţelul?” Avem deci nevoie de o probă a timpului înainte de căsătorie, o probă în curăţie, în cuminţenie, în care să vedem ce ne place, ce vom face când această furtună a dorinţelor se va aşeza în cuminţenia căsniciei. Deci fata trebuie să îl ţină pe băiat la distanţă şi în felul acesta băiatul o vede. De aproape nu se vede, se simte. Se simt numai fiorii. Cu cât te dai mai departe cu atât de vezi mai bine. Şi atunci îl descoperim pe celălalt.

Maica Siluana

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 19 Iunie 2017 în CASATORIE, FEMEIA

 

Femeile care poarta pantaloni sunt uraciune inaintea lui Dumnezeu

Femeie-in-pantaloni-pe-stradaLumea se află într-o cădere permanentă… Păcatul îşi face loc în sufletele noastre din greu, dar, ceea ce doare cel mai mult, e că, astăzi se pierde chipul mamei, chipul femeii creştine ortodoxe! Ori anume mama, este cea care zideşte viitorul copiilor săi, prin învăţăturile sale, prin chipul şi portul său!

Mă gândesc că problema este mai actuală şi mai acută ca oricând! Mă gândesc că într-adevăr, se pierde chipul smerit al mamelor noastre! Vă spun sincer, nu îmi imaginez să o văd pe mămica mea în pantaloni, nu îmi imaginez, să văd în pantaloni (Doamne fereşte să nu zic vre-o blasfemie) pe cele care astăzi sunt Sfinte, înaintea lui Dumnezeu, pe ceea pe care o numim Maica Domnului – Împărăteasa Cerului şi a Pământului! Şi dacă conştiinţa mea îmi şopteşte că doar gândul la aşa ceva poate fi calificat drept blasfemie, cu cât mai mult, păcatul acesta – ca femeile să se vopsească şi să poarte haine bărbăteşti omoară sufletul? Eu zic, dacă în femeile noastre mai există frică de Dumnezeu, cât de puţină înţelepciune, să nu atragă atenţie la cuvintele mele! Şi eu sunt om pătimaş, care trăiesc aici în mijlocul ispitelor, iar cuvântul meu, nu neapărat trebuie calificat ca adevăr, fără cercetări adăugătoare! Dar totuşi, dacă mai cred în Dumnezeu, le rog, din tot sufletul, pe toate femeile şi mai ales pe cele care sunt preotese, să cerceteze cu atenţie şi să-şi facă concluziile de riguare, din Înţelepciunea Sfintei Scripturi!

Aşadar, dacă răsfoim Sfânta Scriptură a Vechiului Testament, aflăm foarte clar următoarele cuvinte: „Femeia să nu poarte veşminte bărbăteşti, nici bărbatul să nu îmbrace haine femeieşti, că tot cel ce face aceasta, urâciune este înaintea Domnului Dumnezeului tău.” (Deuteronom cap. 22, vers.5). Aşadar, prima întrebare! De ce femeie porţi pantaloni? Ori această haină face totuşi parte din garderoba bărbătească? De ce faci urâciune înainea lui Dumnezeu?

În Noul Testament, Sfântul Apostol Pavel sfătuie şi el: Vreau deci ca bărbaţii să se roage în tot locul, ridicând mâini sfinte, fără de mânie şi fără şovăire. Asemenea şi femeile, în îmbrăcăminte cuviincioasă, făcându-şi lor podoabă din sfială şi din cuminţenie, nu din păr împletit şi din aur, sau din mărgăritare, sau din veşminte de mult preţ; ci, din fapte bune, precum se cuvine unor femei temătoare de Dumnezeu. Femeia să se înveţe în linişte, cu toată ascultarea. Nu îngăduiesc femeii nici să înveţe pe altul, nici să stăpânească pe bărbat, ci să stea liniştită. Căci Adam a fost zidit întâi, apoi Eva. Şi nu Adam a fost amăgit, ci femeia, amăgită fiind, s-a făcut călcătoare de poruncă. Dar ea se va mântui prin naştere de fii, dacă va stărui, cu înţelepciune, în credinţă, în iubire şi în sfinţenie.” (I Timotei cap. II, vers. 8-15). Unde este dragă şi iubită femeie îmbrăcămintea cuviincioasă despre care vorbeşte Sfântul Apostol Pavel? Chiar ai ajuns ca deja şi în Biserică, în Casa Dumnezeului celui viu, care categoric îţi interzice să te fardezi, să-ţi faci împletituri de păr şi să porţi haine necuviincioase, chiar ai ajuns ca şi înaintea Lui să îndrăzneşti să te arăţi aşa? Chiar doreşti să-L ispiteşti pe Dumnezeu? Nu te temi? Se vede totuşi că nu, pentru că dacă te-ai teme, nu ai îndrăzni într-atât de mult să-l superi prin ceea ce faci! Urâciune este înaintea lui Dumnezeu purtarea pantalonului, urâciune este înaintea lui Dumnezeu purtarea hainelor necuviincioase (chiar dacă sunt şi femeieşti)! Urâciune este înaintea lui Dumnezeu şi diferitele împletituri de păr, după cum Spune Sfântul Apostol, din aur şi mărgăritare sau şi mai mult, diferitele machiajuri, prin care omul nu face decât să pună la îndoială capacitatea de Creator a Bunului nostru Dumnezeu! Ori purtând machiaje, anume aceasta şi facem! Arătăm lui Dumnezeu că nu ne place modul în care acesta nea creat şi considerăm că prin machiaje, operaţii plastice s-au rujări ne putem face mai frumoşi decât ia reuşit lui Dumnezeu! Iartă-ne Doamne şi pe noi şi pe femeile noastre!

Tot Sfântul Apostol Pavel, îşi continuă învăţăturile sale cu referire la chipul femeii şi în Epistola sa către Corinteni: „Orice femeie care se roagă sau prooroceşte, cu capul neacoperit, îşi necinsteşte capul; căci tot una este ca şi cum ar fi rasă. Căci dacă o femeie nu-şi pune văl pe cap, atunci să se şi tundă. Iar dacă este lucru de ruşine pentru femeie ca să se tundă ori să se radă, să-şi pună văl. Căci bărbatul nu trebuie să-şi acopere capul, fiind chip şi slavă a lui Dumnezeu, iar femeia este slava bărbatului. Pentru că nu bărbatul este din femeie, ci femeia din bărbat. Şi pentru că n-a fost zidit bărbatul pentru femeie, ci femeia pentru bărbat. De aceea şi femeia este datoare să aibă (semn de) supunere asupra capului ei, pentru îngeri. Totuşi, nici femeia fără bărbat, nici bărbatul fără femeie, în Domnul. Căci precum femeia este din bărbat, aşa şi bărbatul este prin femeie şi toate sunt de la Dumnezeu. Judecaţi în voi înşivă: Este, oare, cuviincios ca o femeie să se roage lui Dumnezeu cu capul descoperit? Nu vă învaţă oare însăşi firea că necinste este pentru un bărbat să-şi lase părul lung? Şi că pentru o femeie, dacă îşi lasă părul lung, este cinste? Căci părul i-a fost dat ca acoperământ. Iar dacă se pare cuiva că aici poate să ne găsească pricină, un astfel de obicei (ca femeile să se roage cu capul descoperit) noi nu avem, nici Bisericile lui Dumnezeu. (I Corinteni, cap. XI, vers. 5-16).

„Iar dacă este lucru de ruşine pentru femeie ca să se tundă ori să se radă, să-şi pună văl.” Care ruşine Sfinte Apostole? Aceasta nu mai e ruşine astăzi! Acest păcat Sfinte Apostole la femeile noastre a devenit normă… Roagă-te Sfinte Apostole ca Dumenzeul nostru să ne ierte şi să ne miluiască şi să ne întărească! Iar pe femeile noastre să le întoarcă de la păcat!

Astăzi, mergem şi mai departe! Mergem la legiferarea prostituţiei! Mergem la avorturi! Mergem la aceea că, corpul femeii, corpul celor care mâine trebuie să fie mame, a devenit marfă, carne vie care se vinde şi se cumpără! Totdeauna mi-am pus întrebarea: Cum aceste femei se vor uita în ochişorii copilaşilor săi? Ce o să le spună, atunci când copilaşii să-i vor privi filme, în care mamele lor se dedau desfrâului, se dedau plăcerilor trupeşti, batjocorind creaţia lui Dumnezeu! De fapt, mă tem tare mult că şi copilaşii născuţi de astfel de femei vor fi copii ai păcatului, care nu vor şti nimic decât de desfrâu şi de industria plăcerii! Sărmanii! Nişte copilaşi ai morţii…

Fetelor, mamelor, femeilor, bunicelor! Poate e timpul să ne trezim, ce ziceţi? Poate e timpul să ne gândim la Hristos? Sfârşitul se apropie! Nu vă distrugeţi pe Dvs. Nu vă distrugeţi soţii, copilaşii, familiile! Fiţi vă rog mult – lumină, de care atât de mult are nevoie astăzi pământul nostru!

Pr. Iulian Raţă, http://www.ganduridinierusalim.com

 

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 12 Iunie 2017 în FEMEIA

 

Tot ce experimenteaza o mama pe perioada sarcinii contribuie la formarea caracterului pruncului

femeie-insarcinataModul de viață al mamei pe perioada sarcinii va influența considerabil caracterul pruncului ce se va naște din ea. Astfel, tot ce experimentează femeia în acest timp, ce gândește, ce mănâncă, ce citește, ce vizionează se transmite și copilului. Fetusul primește cunoștințe legate de ceea ce se întâmplă pe toată perioada sarcinii, tipul experiențelor mamei cu lumea exterioară contribuind în mod semnificativ la personalitatea pruncului. Informațiile pe care le transmite mama copilului din pântece prin intermediul placentei, sunt receptate de către acesta, intră în gena și în sângele embrionului, influențând fiziologia copilului. Așadar, emoțiile, trăirile și gândurile mamei nu sunt numai ale ei, ci și ale copilului de asemenea.

Cât timp este însărcinată, femeia nu are nevoie să vizioneze scene de groază, să fie supusă unor presiuni psihice sau fizice, să consume alcool, să fumeze și alte lucruri vicioase care i-ar putea dăuna atât ei, cât și pruncului. În această perioadă, femeia trebuie să fie cât mai cumpătată, să ducă o viață înduhovnicită, curată, liniștită, să se sfințească prin rugăciune și să trăiască într-un mediu plin de dragoste.

Un lucru la fel de important care influențează genetica și expresia copilului, este momentul zămislirii acestuia. Dacă pruncul a fost zămislit în afara cununiei religioase, în posturi și sărbători, când bărbatul se află sub influența alcoolului sau tutunului, copilul este predispus riscului de a se naște cu malformații, vicios sau bolnăvicios. Iar dacă părinții au dus o viață cumpătată, și-au păzit patul neîntinat înainte de căsătorie, s-au iubit și s-au înțeles, copilul va fi o binecuvântare de la Dumnezeu ca rod al înfrânării și ascultării părinților. Logica e simplă și dreaptă: din părinți împătimiți ies copii neascultători și vicioși, din părinți cumpătați și virtuoși ies copii sfinți.

Tot ce se face cu plăcere se plătește cu durere. Dacă unul din soți a dus o viață depravată înainte de căsătorie, consecințele vor fi suportate de către ambii soți pe perioada căsniciei, răsfrângându-se chiar și asupra copiilor. Defectele unuia dintre soți sunt crucea celuilalt soț. Dacă părinții nu mai vor copii apelând la diverse metode contraceptive, limitându-se numai la un copil, Dumnezeu îngăduie ca acela singur să îi necăjească pe părinți cât ar face-o patru la un loc. Pentru că scopul căsătoriei nu este satisfacerea poftei carnale sau legalizarea tuturor perversiunilor, ci nașterea de prunci cu binecuvântarea lui Dumnezeu și mântuirea soților unul prin celălalt.

Elena J.

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 7 Iunie 2017 în CASATORIE, COPII, ELENA J., FEMEIA

 

Cand spui femeie

fata frumCând spui femeie, spui viață,
Spui bucurie și speranță.
Când spui femeie, spui noblețe,
Spui puritate și finețe.
Când spui femeie, spui credință,
Spui luptă și spui biruință.
Când spui femeie, spui surâs,
Spui lacrimi într-un nobil plâns.
Când spui femeie, spui iubire,
Spui jertfă mare și trăire.
Când spui femeie, spui izvor,
Spui cântec într-un veșnic dor.
Când spui femeie, spui putere,
Spui stăruință și durere.
De-i mamă, soră sau soție,
Femeie-nseamnă veșnicie.

Elena J.

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 3 Mai 2017 în ELENA J., FEMEIA

 

Mama mucenita: a ales sa moara decat sa intrerupa sarcina

Roxana Dragomir, o tânără de 26 de ani care a ales să se sacrifice pentru a o aduce pe lume pe fiica ei, Maya, a decedat aseară, după o luptă cruntă cu cancerul.

“Abia reuşesc să-mi adun gandurile să pot relata ce s-a intamplat. Roxana a decedat în urma cu ceva timp. Din păcate organismul ei nu a mai facut faţă. În urma cu 3 zile a intrat în comă, până asta-seară când a facut infarct nemaiputând fi resuscitată. Nu am cuvinte să pot spune cât de rău ne pare. A fost o curajoasă până în ultimul moment! Nu se mai chinuie acum, este bine! Te iubim enorm Roxana! Vei rămâne tot timpul în inimile noastre! Să ne rugăm pentru odihna sufletului ei! Dumnezeu să te odihnească în pace!”, este mesajul postat pe pagina de Facebook de soțul ei.

Roxana a aflat că este bolnavă de cancer la numai câteva luni după ce a rămas însărcinată. Nu a renunţat la sarcină, pentru a-şi îngriji mai întai de toate sănătatea, ci a ales să îşi aducă pe lume copila, chiar dacă asta a însemnat să îşi pună în pericol propria viaţă.

“Pentru a supravieţui a trebuit ca Maya sa vină pe lume prematur, iar mamei să i se amputeze piciorul. Roxana a văzut-o pe Maya doar la naștere câteva secunde, urmând ca ea să fie ținută la incubator, iar Roxana trimisă la alt spital pentru amputarea piciorului”, au scris prietenii şi familia fetei, într-un apel publicat pe Facebook în luna ianuarie a acestui an.

Povestea nu s-a terminat aici pentru că boala a revenit şi mai agresivă, iar tânăra mămică avea nevoie de ajutor pentru a înfrunta boala. La fiecare 21 de zile, femeia trebuia să facă o cură de medicamente, însă fiecare intervenţie costa 3500 de euro.

Depăşiţi de costuri, familia şi prietenii au făcut un apel public de ajutor. Iar cei care au sărit în ajutorul Roxanei nu au fost deloc puţini. Însă, femeia a pierdut lupta cu cancerul, decesul ei fiind anunţat în aseară, 24 februarie 2017. Cu Sfinții odihnește Doamne, pe roaba Ta, Roxana!

Domnul Hristos ne spune: Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui să şi-l pună pentru prietenii săi. (Ioan 15:13) Mamele se mântuiesc prin nașterea de prunci. Cu atât mai mult, această mamă care și-a dat viața pentru fiica ei. Să nădăjduim în Domnul și să-I dăm slavă întru Sfinții Săi!

Sa ne amintim de spusele Parintelui Ilie Cleopa: Sunt o seama care mor in durerile nasterii. De aceea Biserica, prin dumnezeiestii Parinti, luminata de Duhul Sfant, spune: „Femeia care este gravida, este dezlegata si pregatita de moarte”, ca multe se intampla sa moara; de aceea nu o opresti de la impartasire. Iar daca se intampla si moare, ea isi pune viata pentru copil, ea este martira; ca asa ne-a invatat apostolul. Pentru durerile acele Dumnezeu ii iarta toate pacatele si este ca o mucenita, ca o martira.

 ortodoxinfo.ro

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 18 Martie 2017 în CASATORIE, FEMEIA

 

„Femeia” in viziunea lui Ernest Bernea

Bărbatul este recunoscut unanim ca fiind superior femeii. Această recunoaştere a lăsat peste ochii noştri o perdea care ne opreşte să vedem ceea ce este esenţial femeii, înşuşirile sale de căpetenie. Cine nu a văzut o femeie aplecându-se ca o mângâiere peste oamenii nimănui? Cine nu a văzut-o mângâind un cap de copil sau săturând un sărac? Femeia este mult mai înţelegătoare decât bărbatul faţă de tot ceea ce înseamnă viaţă: ea iubeşte florile, iubeşte păsările şi animalele, iubeşte oamenii.

Femeia are simţul mult mai fin al situaţiilor morale, trăieşte mult mai adânc decât bărbatul încercările interioare ale fiinţei apropiate; ea se transpune în întregime în locul altuia mergând până la depersonalizare. Cugetul ei şi făptura ei surprind mai repede şi simt mai adânc durerile şi bucuriile celor apropiaţi. Bărbatul e mai închipuit, mai rece, mai calculat şi mai închis decât femeia. Bărbatul e mai trufaş, mai aspru şi nu rareori mai egoist. Cu aceste însuşiri înţelegem cât de uşor poate deveni tiran.

Marea putere de depăşire, puterea de trăire în altul şi capacitatea ei de recepţie fac din femeie cel mai bun confident în ceasurile grele. O femeie inteligentă şi blândă vine ca o lumină tămăduitoare peste rănile unui suflet încercat. Femeia este o făptură mai fragedă, mai delicată şi mai simţitoare decât bărbatul. Aici stă superioritatea ei. E drept că bărbatul a întrecut-o în artă, în ştiinţă şi mai ales în politică, dar nu trebuie să uităm că ea l-a egalat, dacă nu l-a şi întrecut, în cea mai grea şi mai de sus valoare umană: sfinţenia.

Pentru a fi înţeleasă, femeia trebuie văzută în expresiunile caracteristice ale naturii sale. Femeia sportivă, militar sau inginer, tot atâtea chipuri întoarse ale firii. Armonia cosmică le refuză. Supusă unui destin al pasiunii ea, este legată de tot ceea ce îi îmbogăţeşte zilele; de la cele mai însemnate până la cele mai gratuite lucruri, toate o interesează, o cheamă, o farmecă. Dorinţa puternică şi continuu împrospătată de a-şi îmbogăţi viaţa şi, totodată, nevoia de dăruire dezinteresată fac din fe- meie o fiinţă în permanentă vibraţie şi îndemn.

Femeia însufleţeşte totul, învăluie lucrurile cu cântec şi caută fără încetare firele ascunse ale ţesăturii vieţii. Secretul său aici stă: în legătura statornică cu isvoarele vieţii. Fiinţă încă netulburată de erorile intelectualismului, ea are mai adânc simţul just al fiecărei situaţii sau lucru, are mai sigură intuiţia lucrurilor neschimbătoare. Cum altfel s’ar explica plinătatea şi focul rugăciunilor sale? Cum s’ar explica plânsul luminat de razele bucuriei ce-i străbat adesea chipul? Orice ar face, femeia nu se joacă; ea vede în profunzime, suferă şi se bucură plin. Femeia cunoaşte adevăratele flori nemuritoare ale vieţii.

Buzele ei deosebesc aromele de uscăciune. De aceea pasul îi este atât de sigur atunci când e vorba să pornească pe drumul rodniciilor sale. Femeia, femeia adevărată, nu trebuie căutată în uzină sau ca- zarmă, ci în biserică, în cămin şi în pajişti. Iubită, soţie, mamă sau soră, femeia apare în viaţa noastră ca un îndemn la dragoste şi creaţie. Dincolo de rătăcirile cetăţii moderne o găsim frumoasă şi mângâietoare, sensibilă tuturor semnelor curate şi înălţătoare ale condiţiei omului.

descopera-tee.com

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 14 Martie 2017 în FEMEIA