RSS

Arhive pe categorii: DESFRÂNARE

“Cand rusinea femeilor va disparea, atunci ziua Judecatii este aproape”

gefize2.jpg

Fericitul Filothei Zervakos, sfantul ucenic al Sf. Nectarie de Eghina vorbeste despre unul din semnele apropierii sfarsitului despre care…. se vorbeste mai putin, despre o anormalitate intrata, din pacate, in obisnuit, in firesc.

Si in alta parte Fericitul a descoperit ce a primit de la Dumnezeu ca viziune, ca una din cele doua mari rele pentru care Dumnezeu bate lumea astazi este, pe langa avort, si “goliciunea femeilor”, fenomen de proportii fara precedent in istorie:
“Umblă acum goale, – desi bărbatii nu sunt mai prejos, – însă mai mult femeile, iar aceasta nu este cu putintă s-o rabde Dumnezeu. A răbdat pe păcătosii din vremea lui Noe, pe cei din Sodoma si Gomora, dar parcă nu ajunseseră la acest stadiu, să umble goi pe stradă si să-si arate trupurile lor goale la bărbati, ca să-i atragă spre păcat”.
Prilej de a ne aminti ca marturisirea lui Hristos sau a inchinarii la idolul trup se face si prin cele “exterioare” – dar reprezentative – ale noastre si pentru a constientiza ca desfranarea sau curatia sunt cel mai lesne “propovaduite” nu prin cuvinte, ci prin exemplul nostru:

Îmbrăcămintea necuviincioasă a femeilor

“Despre femei ce să mai spun? Nu au în minte altceva decât cum să se împodobească. Se întrec una pe alta în veşminte. Ce să spun şi despre îmbrăcămintea necuviincioasă pe care le îndeamnă să o poarte născocitorul răutăţii, diavolul. Vai şi amar! Cum de nu le e ruşine femeilor creştine? Ţigăncile şi musulmanele se îmbracă decent, pentru a nu-i sminti pe bărbaţi, pe când femeile creştine, care au tradiţie de la Hristos, de la apostoli, de la Sfinţii Părinţi să se îmbrace decent, au ajuns la nebunie desăvârşită prin felul în care se îmbracă!

Taţii şi mamele să fie pilde bune şi să nu-şi lase copiii – povăţuindu-i cu iubire de Dumnezeu – să se îmbrace necuvios. Iar bărbaţii să le ferească pe femeile lor de îmbrăcămintea indecentă, căci vor da socoteală în ziua Judecăţii.

Femeile care intră în biserica lui Dumnezeu îmbrăcate necuviincios şi fără de ruşine, fac voia diavolului. Mai bine să nu calce pe la biserică, fiindcă în afară de faptul că nu au nici un folos din asta, îi vatămă şi îi smintesc şi pe ceilalţi credincioşi din biserică.
Îmi pare rău că sunt nevoit să cercetez şi să mustru. Nu vreau acest lucru, şi poate că-i întristez pe cei răspunzători de asta. Dacă nu v-aş iubi, nu v-aş cerceta. Îndreptaţi-vă şi atunci voi înceta şi eu să cercetez. Vai mie dacă voi tăcea, văzând asemenea fărădelegi!

Când ruşinea femeilor va dispărea

Într-o carte veche pe care am găsit-o cu mulţi ani în urmă, am citit printre altele că, atunci când ucenicii L-au întrebat pe Domnul nostru Iisus Hristos când se vor întâmpla în lume semnele înfricoşătoare ale celei de-a Doua Veniri, când dragostea multora se va răci şi credinţa va pieri, Domnul le-a spus, printre altele: “atunci când femeile vor deveni bărbaţi şi bărbaţii femei“.

Şi Sfântul Ioan Gură de Aur, atunci când nişte creştini l-au întrebat când va fi a Doua Venire, le-a răspuns: “Când ruşinea femeilor va dispărea, atunci ziua Judecăţii va fi aproape“. Aceste profeţii ale Domnului nostru Iisus Hristos şi ale Sfântului Ioan Gură de Aur şi ale altor prooroci, apostoli, Sfinţi Părinţi, despre care am vorbit mai devreme, se împlinesc astăzi cu precizie.

De aici încolo încetează să te mai vopseşti

Ca părinte duhovnicesc, am îndatorirea şi responsabilitatea să-i povăţuiesc pe fiii mei. Te povăţuiesc deci ca de aici încolo să încetezi a-ţi mai vopsi buzele, unghiile şi faţa şi să rămâi cum te-a zidit Dumnezeu. Nu-ţi dori să devii mai presus de Dumnezeu; fiindcă, atunci când te vopseşti cu culori roşii, Îl huleşti pe Dumnezeu.

E ca şi cum ai spune: “Dumnezeu n-a ştiut sau n-a putut să mă facă cu buze sau unghii roşii; şi ceea ce n-a putut să facă Dumnezeu, o voi face eu, ca să par mai frumoasă să mă admire şi preţuiască bărbaţii şi femeile fără minte şi să-mi spună că sunt „modernă, nu înapoiată“. Însă în felul acesta îl întristezi pe Dumnezeu şi pe mine, părintele tău duhovnicesc, şi pe toţi oamenii cuminţi şi cu frică de Dumnezeu, şi-l bucuri pe diavol şi pe oamenii neînţelepţi, bărbaţi şi femei.
Aşadar, dacă Îl iubeşti pe Dumnezeu şi ţi-e frică de Dânsul, dacă mă respecţi şi pe mine, părintele tău duhovnicesc, din clipa aceasta în care primeşti scrisoarea mea, să încetezi a te mai vopsi.

Şi să-ţi împodobeşti de aici încolo sufletul cu smerenie, cuvioşenie şi virtuţi. Atunci se va bucura şi Dumnezeu, şi îngerii, şi Maica Domnului, şi sfinţii, şi te vor ocroti şi învrednici să intri în Împărăţia Cerurilor.
Însă dacă vei urma moda şi te vei lua după femeile moderne, ca acuma, când le imiţi vopsindu-te, le vei imita şi la fumat, şi la jucat cărţi şi la altele, care sunt scârboase chiar şi când le aminteşte cineva”.

Părintele Filothei Zervakos

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 22 iunie 2019 în DESFRÂNARE, FEMEIA

 

Din pricina avorturilor, a desfraului, magiei si satanismului, Dumnezeu ingaduie sa se abata asupra omenirii mari nenorociri

μορφου-νεοφυτος-κοσμος-εκκλησια

Maica Domnului se ruga catre Fiul ei ca sa Se indure de oameni si sa ii izbaveasca de cutremur, iar Iisus i-a zis: “Maica, nici eu nu vreau sa sufere oamenii si vii tu sa ma rogi pentru ei, insa mainile tale sunt goale, Maica; nu ai in mainile tale rugaciunile credinciosilor; acestia nu se mai roaga; si aceia putini care se roaga, sufletele lor sunt reci”.

Asadar, ne intrebam de ce ingaduie Dumnezeu mari nenorociri peste omenire? Prima cauza a acestor judecati este reprezentata de avorturile nemarturisite care se intampla de-a lungul si de-a latul intregului pamant.

Al doilea motiv sunt blasfemiile fata de numele Domnului, magia si satanismul. (…)

Si ultimul care este cel mai grav si ne priveste pe toti sunt nenumaratele pacate trupesti care se intampla si in feluri nefiresti atat in cadrul casniciei cat si in afara ei.

 Astazi avem nevoie de oameni care sa zica: «Doamne miluieste-ne pe noi, Doamne, Iisuse Hristoase, miluieste pe toata lumea»«Maica Domnului acopera-ne pe noi», «Mare este numele Sfintei Treimi» 

Si toate acestea cand le vom zice din inima, doar atunci se vor imputina cutremurele si inundatiile, astfel se vor imputina epidemiile care se gasesc in multe locuri, si razboaiele, si mult discutatul si dureros Al Treilea Razboi MondialDaca nu vom putea sa le oprim, macar vom putea, prin rugaciunea noastra, sa le micsoram intensitatea, rautatea lor, durerea pe care o pot provoca. Nu Dumnezeu provoaca aceste probleme, ci pacatele oamenilor.

Va rog foarte mult ca sa va inmultiti rugaciunea, sa o dublati. Daca ne rugam 10 minute pana acum, sa incepem sa ne rugam 20 de minute. Rugaciunea are putere foarte mare; este acea putere pe care puternicii lumii nu o au; si sa mergeti la Liturghie regulat. Si in acest fel, cand ne vom intoarce in Morfou vom fi oameni ai Invierii, deoarece in toti acesti 40 de ani am fost oameni ai Golgotei, ai Crucii si unde exista Cruce exista si Inviere.

Dumnezeu nu este nedrept; nedreptatile nu sunt binecuvantate, iar cei mandri sunt smeriti; astea le vom vedea in urmatoarele luni. Deci este foarte important sa fim gasiti in pocainta pentru pacatele noastre personale si pentru pacatele noastre ca popor. Sa fim in rugaciune si in pocainta, iar Invierea este rezultatul firesc al rastignirii.

Mitrop. Neofit al Ciprului, http://www.cuvantul-ortodox.ro

 

 

 
2 comentarii

Scris de pe 28 octombrie 2018 în DESFRÂNARE

 

Cum trebuie sa fie culoarea pruncului la nastere

weledahippo_editoriallarge

Pruncul care se naste de culoare rosiatica, reprezinta patimile, se arata imediat ce patimi a mostenit. Zicea parintele foarte bine despre cum se concep copiii, a 3-a zi dupa ce a fost conceput, Dumnezeu trimite sufletul in celula care s-a format si daca ea este din parinti patimasi atunci in acel embrion sufletul intra ca in iad. Daca copilul a fost conceput in desfrau (nerespectarea zilelor, in posturi) atunci el se naste rosiatic deoarece parintii sunt aprinsi de aceasta patima. Plus ca nestiind parintii de insarcinarea femeii, continua sa aiba relatii conjugale dupa acele 3 zile de cand a fost trimis sufletul in embrion – aceasta e distrugerea sufleteasca care i-o aduc parintii copilului lor si el se naste plangand. Dupa ce a fost insufletit embrionul, femeia trebuie sa se separe sa sfinteasca lucrarea divina prin impartasanie si marturisire regulata si nimic altceva!

Cazul ideal este pregatirea de ani de zile pentru „nasterea din nou” a parintilor, adica pocainta si lucrarea de curatire cu ajutorul duhovnicului. Dupa ce a hotarat duhovnicul ca sunt pregatiti parintii pentru a concepe, primesc binecuvantare, si acel suflet trimis de Dumnezeu va intra in celula curatita de pacate. Acel copil se va naste curat si culoarea lui va fi alba, adica divina, si starea lui linistita, va fi prunc cu har binecuvantat atat de Dumnezeu cat si de parintii lui. Dar cum se practica de obicei? Dupa nunta, chefuri, betii, distractii, fiind indemnati de lume, bunici, rude sa faca mai repede un copil, asta diavolul doreste, ca sa se nasca un copil al lui si astfel, incepe viata de chin…

Culoarea vinetie (albastrui, zicea parintele) culoarea pruncului – patimile maniei, rautatii, ura, indivia, nervozitatea, demonizarea in general, ceea ce mosteneste de la parinti.

Pr. rus Dimitrie, traducere Mariana Hatzimanoli

 
4 comentarii

Scris de pe 28 iulie 2018 în CASATORIE, DESFRÂNARE

 

Cum trebuie sa fie legaturile conjugale intre sot si sotie in perioada postului

Picture5

Având o oarecare experienţă pastorală, aş vrea, în primul rând, „să-i dezamăgesc” pe cei necăsătoriţi, care vin la mărturisire şi spun că au avut relaţii cu „partenerul” în perioada postului. În cazul lor, astfel de relaţii sunt interzise şi în afara postului, nemaivorbind de perioadele de post. Iar dacă există totuşi cupluri care trăiesc în concubinaj, dar care reuşesc să se abţină de la relaţii în timpul posturilor, acest lucru este lăudabil, dar totuşi insuficient pentru a le da dezlegare la împărtăşanie.

Iar acum să revenim la întrebarea Dumneavoastră şi începem cu precizarea că, spre deosebire de postul alimentar, postul conjugal vizează două persoane distincte şi tocmai de aceea, măsura postului conjugal trebuie stabilită de comun acord. Iată ce spune despre aceasta Sf. Apostol Pavel: „Femeia nu este stăpână pe trupul său, ci bărbatul; tot aşa, nici bărbatul nu este stăpân pe trupul său, ci femeia. Să nu vă lipsiţi unul de altul decât prin buna înțelegere a amândurora, pentru un timp, ca să vă îndeletniciți cu postul şi cu rugăciunea; apoi iarăşi sa fiţi împreună, ca să nu vă ispitească Satana prin neputința voastră de a va stăpâni” ( I Corinteni 7:4-5).

Ar fi ideal ca toate familiile creştine să se înfrâneze pe toată durata postului, dar de foarte multe ori acest lucru nu este posibil, iar refuzul unuia dintre soţi de a avea relaţii duce la scandaluri şi chiar înşelări. Dacă, de exemplu, dintr-o astfel de cauză bărbatul merge la o altă femeie, cea mai mare parte din vină o poartă soţia care şi-a refuzat soţul. Bineînţeles şi soţul trebuie să fie înţelegător şi dacă el nu vrea să se spovedească şi să se împărtăşească, atunci să lase ca măcar soţia să se pregătească în modul cuvenit de împărtăşanie (şi aceasta nu numai în post, ci şi în afara posturilor).

Deci, relaţiile trupeşti între soţi în perioada postului nu pot fi considerate un păcat mai mare decât judecata aproapelui, minciuna, dependenţa de televizor sau plăcerea de a mânca ciocolate. Până la urmă soţii sunt binecuvântaţi de Dumnezeu să fie un trup, iar postul conjugal trebuie să fie o măsură convenită de ambele părţi ale aceluiași trup, căci nu poate o jumătate de trup să o ia la dreapta, iar alta la stânga.

Mai ales pentru tinerele familii preoţii sunt destul de îngăduitori în această privință (chiar dacă unele femei se scandalizează), dar persoanele care deja au trecut de 40-50 de ani, cred că trebuie să dea dovadă de mai multă înfrânare, mai ales că majoritatea, atingând această vârstă, nu mai vor sau nu pot să nască copii.

Ierom. Petru Pruteanu, teologie.net

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 13 martie 2018 în CASATORIE, DESFRÂNARE, POST

 

Pacatele bunicilor si strabunicilor ca fumatul, bautura, curvia – ating a treia generatie

arsenie-boca-600x478

Fratilor, ascultati de Biserica, fiindca cei ce asculta de preotii ei, asa cum sunt, de Dumnezeu asculta.
– Parca toate lucrurile unui om seamana cu stapânul lor.
– Pacatul cel mai mare este razvratirea împotriva lui Dumnezeu; atinge prima generatie si se nasc orbi. Pacatele bunicilor si strabunicilor ca fumatul, bautura, curvia, atinge a treia generatie. Sa ne cunoastem strabunicii si sa ne rugam pentru ei.
– Multi sunt mai betegi la minte decât la stomac.
– Daca împiedici un guturai prin medicamente, îl transformi în alte primejdii – exemplu sinuzita. Lasa fazele obisnuite ale bolii – ca-i usoara – ca-i cel mai bun leac al ei. Ferirea de frig ajunge.
– Obisnuit, lucrurile cam imposibile sunt la capatul alergarii spre desavârsire.
– Cine-i îngust la minte, n-are leac nicaieri.
– Nu vreau ca neamul acesta, care are o asa de mare chemare la Dumnezeu, sa se corceasca.
– Sa-i iubim pe toti oamenii, dar nimic din cele omenesti.
– Asceza (înfrânarile de orice fel), fara iubire, e departe de Dumnezeu.
– Rar sa gasesti un om care sa dea sens religios mortii, adica s-o astepte cu bucurie, ca pe-o izbavire sigura din împaratia pacatului.
– Împliniti-mi dorintele, sfaturile minime, si va schimba Dumnezeu situatiile, problemele voastre, fara sa fiu eu prezent, caci Dumnezeu e Cel ce le schimba.
– Neamurile au un destin ascuns în Dumnezeu. Când îsi urmeaza destinul, au apararea lui Dumnezeu. Când si-l tradeaza, sa se gateasca de pedeapsa.

Pr. Arsenie Boca, http://www.ganduridinierusalim.com

 

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 13 martie 2018 în CASATORIE, DESFRÂNARE, PACATE, POST

 

Dragostea neconditionata

305328

A fost femeie de stradă la viața ei. Până când s-a găsit omul care să o ridice. A repus-o în cinstea de femeie, de soție, apoi de mamă. Nu-i aduce aminte de trecutul ei, nu se rușinează cu ea pe stradă, nu o întreabă cu ce-a venit de acasă, dacă a venit cu ceva… A luat-o la el, o iubește, o respectă și împreună formează o familie adevărată. Puțin le pasă de ochii și prejudecățile lumii. Dar sunt și oameni care acum o privesc cu respect și o salută frumos. Mă uit la ea… o fată responsabilă, respectabilă, care a lăsat trecutul în urmă, s-a îndreptat total și a început o viață nouă. O femeie adevărată, în cele din urmă. Iată că femei bune ar fi și pe centură. Doar că trebuie să ți-o prelucrezi singur, să fii capabil de jertfă și să-ți asumi anumite riscuri…

Elena J.

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 15 februarie 2018 în DESFRÂNARE, ELENA J.

 

Despre CIP-uri, masonerie, pantalonii la femeie

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 6 februarie 2018 în CIP, DESFRÂNARE, FEMEIA, MASLU, MASONERIE