Bucura-te mereu, bucuria mea!

Vrei sa stii de ce ma adresez tie, spunandu-ti: „Bucuria mea”? Fiindca vreau sa-ti bucur sufletul! Cand spun „Bucuria mea”, ma adresez tie, dar in acelasi timp, tuturor acelora care primesc mesaje de la mine. Stiinta a descoperit ca 60% din sanatatea omului, tine de bucurie. Cu cat ne bucuram mai mult, cu atat suntem mai sanatosi trupeste si sufleteste. La bucurie se ajunge mai ales prin rugaciune: „DOAMNE, ITI MULTUMESC CA SUNT VIU, CA MI-AI MAI DAT INCA O ZI DE VIATA!”

Sfantul Parintele profesor, Dumitru Staniloae, spune ca: „CEL MAI FRUMOS SI MAI CONVINGĂTOR DISCURS DESPRE DRAGOSTE, ESTE IMBRĂTISAREA”, fiindca o imbratisare poate opri 1000 de lacrimi. Timpul, este moneda vietii tale, de care dispui si de aceea bucura-te de fiecare clipa din viata ta, caci asa ne porunceste chiar si Sfantul Apostol Pavel: „BUCURATI-VĂ  PURUREA INTRU DOMNUL. SI, IARĂSI ZIC VOUA BUCURATI-VĂ!” (Filipeni 4:4).

 Iar Sfintii Parinti, asa ne indeamna: „FATA VESELĂ-N NECAZURI!”, fiindca daca plangem sau daca radem, necazul ramane acelasi, iar ziua de astazi, maine nu va mai fi! Asadar, daca sufletul iti plange… fa-ti o umbrela dintr-o bucurie! Deci: BUCURA-TE MEREU, BUCURIA MEA! Amin si Aliluia!

 Preot Ioan, https://babylenuta-dinsufletpentrusuflet.blogspot.ro

 

Suntem cu adevarat binecuvantati

Astăzi am văzut într-un autobuz o copilă frumoasă cu părul de aur. Am invidiat-o… Era atât de bucuroasă… Și mi-am dorit să fiu și eu la fel de frumos. Când s-a ridicat să coboare, am văzut-o că pășea șchiopătând… avea un singur picior și mergea cu o cârjă. Dar așa cum mergea… am văzut un zâmbet ceresc pe chipul ei!

Dumnezeul meu, iartă-mă când mă plâng, căci eu am două picioare. Lumea întreagă este a mea…

M-am oprit să cumpăr niște bomboane. Copilul care le vindea era atât de fericit. Am vorbit împreună cu el și am văzut că era foarte bucuros. Nu mai avea importanță că întârziasem deja la servici. „Vă mulțumesc. Sunteți atât de bun. Îmi place să vorbesc cu oameni ca dumneavoastră…Vedeți, eu sunt orb”.

Dumnezeul meu, iartă-mă când mă plâng, căci eu am doi ochi. Lumea întreagă este a mea…

Mai târziu, așa cum mergeam pe drum, am văzut un copil cu ochi albaștri. Stătea și mă privea, dar privirea se schimba foarte repede. Nu știa ce să facă. M-am oprit și i-am spus: „De ce nu mergi să te joci și tu?”. Copilul a continuat să mă privească, fără să vorbească, și atunci am înțeles că nu auzea.

Dumnezeul meu, iartă-mă când mă plâng, căci eu aud. Lumea întreagă este a mea…

Am picioare care mă duc unde vreau, ochi cu care văd apusul de soare, urechi cu care aud toate.

Dumnezeul meu, iartă-mă când mă plâng. Sunt într-adevăr binecuvântat!

marturieathonita.ro

 

Daca am avea numai zile cu soare, le-am mai putea aprecia ?

Dacă am avea numai zile cu soare le-am mai putea aprecia?! Cred că suntem în aşa fel creaţi ca să apreciem unele lucruri prin contrast. Cred ca Dumnezeu a vrut să ne facă să gustăm deopotrivă şi din frumuseţea dorului dar şi din durerea lui. Când ceva plăcut îţi lipseşte, apare dorul, apoi apare visul…apoi vine dulcea durere a aşteptării…apoi vine învăluirea plăcută a împlinirii…sau gheara ascuţită a neîmplinirii. Și asta e un alt fel de durere, o durere care naşte un dor mai aprins, un vis mai înălţător. Suntem aşa de ciudaţi uneori…când visul s-a împlinit ne e dor de dor, pentru că dorul este, până la urmă, o durere mângâietoare, este ceva care te face să visezi, să speri, să te rogi cu mai multă credinţă. Doar VALEA dă măreţie MUNTELUI… Doar NORUL dă valoare SOARELUI… Doar VISUL dă valoare ÎMPLINIRII… Doar LACRIMILE dau valoare ZÂMBETULUI…

http://dragostedederbedeu.blogspot.ro/

 

Povestea celui mai ocupat om

Poate nu o sa-ti vina sa crezi prin cate trece si cate are de facut in fiecare zi, dar ai rabdare pana la sfarsitul povestii, cand te vei dumiri si imi vei da dreptate. In primul rand, omul acesta este inzestrat cu puteri cum nu s-au mai pomenit: poate vedea chiar si cu ochii inchisi, poate vorbi fara sa deschida gura si se poate deplasa dintr-un loc in altul stand nemiscat.

E incredibil nu-i asa? Mai mult, in fiecare dimineata pleaca la lupta, pe viata si pe moarte, cu o puzderie de dusmani. Si nu e insotiti decat de un singur tovaras, ce-l apara si-l ajuta la tot pasul. Si ce razboi se mai incinge! Iti vine sa crezi ca merge la razboi toata viata, fara sa aiba macar o zi de ragaz?

Apoi, mai are parte si de alte grozavii si mai si: nu e zi in care sa nu fie pradat de un hot. Si orice ar face, nu-l poate opri pe talhar, care-i fura zilnic acelasi lucru. Tot nu ti-ai dat seama cine este omul, nu-i asa? Fara indoiala ca-l stii, caci in fiecare zi auzi de el vrute si nevrute. Stai sa-ti mai spun cate ceva si poate il vei recunoaste.

Are o multime de animale care ii ocupa tot timpul: imblanzeste doi soimi, incarca un magar, are grija de un sarpe, pazeste doi iepuri, ingrijeste doua albine si tine in frau o herghelie de cai albi. Da asta nu e tot: omul acesta este foarte bogat si tare puternic. Este un om minunat, extraordinar, cu un suflet mare! Ei, hai sa iti spun cine este omul acesta: esti chiar TU! Nu-ti vine sa crezi, dar hai sa-ti explic si vei vedea ca asa este!

Mai intai am spus ca esti inzestrat cu puteri cum nu s-au mai vazut. Si intr-adevar, omul este cea mai minunata si mai puternica creatura facuta de Dumnezeu, caci prin intelepciune si vointa se ridica deasupra tuturor celorlalte vietati, pe care le stapaneste. Spuneam ca poti vedea chiar si cu ochii inchisi. Pai, nu-i asa? Cea mai mare putere este cea a mintii. Chiar daca inchizi ochii, poti vedea in mintea ta tot ce doresti. De aceea amintirile sunt o comoara nepretuita.

Am spus ca poti vorbi fara sa deschizi gura. Atunci cand te rogi in liniste, cand stai de vorba cu Dumnezeu in adancul inimii tale, vorbele si gandurile iti sunt auzite si ascultate in cer. Apoi sa nu uitam ca scrisul este una dintre cele mai mari si mai folositoare descoperiri ale omului. Atatea minti luminate, care au trait cu secole in urma, ne vorbesc si astazi prin cartile pe care ni le-au lasat. Tot astfel vorbesti si tu cand scriio scrisoare, mai nou una online, sau un bilet, sau orice altceva.

Pe urma am spus ca te poti deplasa dintr-un loc in altul chiar daca stai nemiscat. Asa este: sigur ai mers cu masina, cu trenul, etc. Asa ca, vezi tu, ce puternic esti si cat de multe lucruri poti realiza? Spuneam apoi ca pleci la razboi in fiecare zi: lupta cu raul si cu pacatele, ferindu-te de toate cursele vrajmasului. Este intr-adevar o lupta pe viata si pe moarte , caci poti castiga mantuirea, viata vesnica sau o poti pierde; depinde de tine…

Am spus ca mereu esti pradat de hoti. Cel mai mare hot este timpul. Nu te-ai gandit niciodata la cate ai mai vrut sa faci, dar nu ti-a ajuns timpul? Orice ai face, timpul iti curge prin degete. Maine e o noua zi, dar care se va duce si ea fara sa se mai intoarca; asadar, ce vei face cu ea, cum o poti folosi mai bine. Am ajuns la animalele de care trebuie sa ai mereu grija.

Cei doi soimi sunt ochii tai, care se reped cu privirea la tot pasul, ca niste pasari de prada. Trebuie sa imblanzesti acesti soimi, asemeni lui Iov, caci ochii sunt poarta sufletului. Apoi trebuie sa incarci in fiecare zi un magar: acesta este trupul tau, pe care il supui la efort si la munca. Daca stii sa ai grija de el, te vei uimi de cate poate sa duca.

Iata ca am ajuns si la sarpe: acesta este cel mai periculos. Cine este? Evident, limba ta. La fel ca un sarpe veninos, ea poate aduce mult rau celor din jur. Este scris ca cine isi pazeste limba isi pazeste sufletul. Cei doi iepuri sunt picioarele tale, care iute ar alerga si dupa ce nu trebuie. Asa ca atentie pe unde te poarta pasii! Cele doua albine de care trebuie sa te ingrijesti sunt cele doua maini ale tale. Ele pot fi harnice si iscusite, la fel ca albinele… In sfarsit…herghelia de cai albi pe care trebuie sa o tii in frau sunt dintii tai.

Si mai spuneam ca esti foarte bogat si puternic: Dumnezeu ti-a daruit viata, minte, sanatate, speranta si putere de munca. E tot ce iti trebuie ca sa realizezi tot ce iti propui. Acestea sunt cele mai mari minunatii pe care banii nu le pot cumpara. Vezi ca am avut dreptate? Tu esti omul minunat, extraordinar de care vorbeam. Tu esti cel mai ocupat om din lume…Iti doresc din suflet sa le faci mereu bine, cu folos si cu multumire!

http://deveghepatriei.wordpress.com/

 

Contraste

Sunt bucurii care-ntristează,
Sunt întristări ce fericesc,
Sunt zile fără de lumină
Şi nopţi adânci ce strălucesc.

Sunt adevăruri ce doboară
Şi sunt minciuni care ridică,
Sunt împărați, atotputernici
Ce însa tremură de frică.

Sunt vieţi ce-au strălucit în viaţă,
Dar când s-au stins parcă n-au fost,
Palate care nu pot ține
Cât o cocioabă adăpost…

Sunt oameni albi pe dinafară,
Dar negri în adâncul lor
Şi negri în afară, negri,
Da-n ei de-un alb strălucitor.

Sunt dulciuri ce-amărăsc ca fierea,
Dar şi amaruri ce-ndulcesc
Sunt nedreptăţi care îndreaptă,
Dreptăţi care nedreptăţesc.

Sunt multe contradicţii, multe:
Sunt uri adânci ce nasc iubiri,
Sunt suferinți ce-aduc lumină
Şi fericiri nefericiri!

Virgil Carianopol

 

Nemultumit de viata ta ?

Credem că pentru a fi fericiţi, avem nevoie de foarte mult…Ne zbatem pentru a exista, ne consumăm pentru nimicuri… Suntem nemulţumiţi de cum arătăm, râvnim după ceea ce nu avem…Credem că viaţa noastră e grea, că nu e frumoasă…Eşti nemulţumit de viaţa ta? În timp ce tu ai amintiri frumoase, alţii nu au decât un trecut dureros. În timp ce tu ai prieteni, alţii trăiesc în singurătate. În timp ce tu te bucuri de căldura unui cămin şi de iubirea unei familii, alţi copii sunt lipsiţi de căldura sufletească. În timp ce tu eşti privit cu respect, altul este privit cu milă sau cu dispreţ. În timp ce tu ignori tot ce e frumos în jur, alţii ar vrea să vadă, dar sunt orbi. În timp ce tu îţi petreci sărbătorile acasă, înconjurat de familie, alţii sunt singuri, pe străzi. În timp ce tu te plângi de copilul tău, alţii ar da orice ca să poată avea un copil. În timp ce ţie nu îţi place la şcoală, alţii ar da orice pentru şansa la educaţie. În timp ce tu adormi cu planuri pentru mâine, altul nu speră să se mai trezească. În timp ce tu ţi-ai pierdut răbdarea şi te cerţi cu omul de lângă tine, alţii ar da orice pentru a întoarce persoanele dragi înapoi. În timp ce tu eşti nemulţumit de casa ta, alţii nu au o locuinţă. În timp ce tu eşti liber şi poţi face ce vrei, alţii au pierdut şansa la libertate. În timp ce tu te plângi de o banală durere, alţii află că mai au doar puţin timp de trăit. În timp ce tu dormi liniştit, alţii îşi petrec nopţile chinuiţi de frământări. În timp ce tu trăieşti, alţii abia supravieţuiesc. Priveşte în jur şi fii recunoscător pentru tot ceea ce ai. Nu uita că după fiecare furtună, urmează un curcubeu.

Irina B.

 

Fapta cea mai mareata inaintea lui Dumnezeu

De ai căzut, ridică-te! Dar vezi de nu ai putea cumva să ridici și pe alții cu tine. Ai aflat lumina? Caută de luminează şi pe cel care încă se află în întuneric. Ai găsit calea? Arat-o şi acelora care încă rătăcesc pe drum. Ai reuşit să te ridici din patima ta? Ajută şi pe acela care încă înoată în mocirla păcatelor. Să nu consideri că dacă te-ai ridicat şi te-ai îndreptat, nu mai ai nicio datorie faţă de aproapele tău. Nicio bucurie nu este deplină dacă nu este împărtăşită şi cu cei din jur. Aşadar, în drumul tău spre înviere, caută să împrăştii lumină pentru ca să se poată folosi şi ceilalţi şi să ai, astfel, parte şi din cununile lor. Foarte mult contează înaintea lui Dumnezeu să aduci o bucurie, să spui un cuvânt de mângâiere unui suflet întristat şi deznădăjduit. Căci deşi se întâmplă de multe ori ca noi înşine să fim slabi ori necăjiţi, întotdeauna găsim putere să ajutăm pe cei aflaţi mai în nevoie decât noi. Deşi ne este greu, Dumnezeu întotdeauna ne descoperă că sunt suflete care suferă mult mai mult decât noi şi în acelaşi timp ne dă şi puterea să trecem peste necazuri. La judecată vom fi întrebaţi şi de binele pe care am fi putut să-l facem şi nu l-am făcut. Mai mare decât milostenia trupească, este milostenia sufletească. Să ajuţi pe aproapele tău cu o vorbă bună, să-l încurajezi, să-l sfătuieşti, să-i vorbeşti despre Dumnezeu, despre suflet, despre păcat, să-i deschizi ochii sufletului aşa poate cum şi tu la rândul tău ai fost luminat de către alţii. Nu este faptă mai măreaţă ca aceea de a aduce suflete la Dumnezeu şi nici bucurie mai mare ştiind că ai smuls un suflet din iad. Aşadar, lucrând la mântuirea sufletelor noastre să nu încetăm să ne luptăm şi pentru salvarea altor suflete, căci această lucrare este plăcută lui Dumnezeu.

 

Nu sunt atat de saraca…

Nu sunt atât de săracă încât să nu am ceva de dăruit din puţinul meu.
Nu sunt atât de săracă încât să ţin uşa casei închisă şi să îmi doresc singurătatea.
Nu sunt atât de săracă încât să nu am o vorbă bună pentru un om care are nevoie de susţinere morală.
Nu sunt atât de săracă încât să nu am lacrimi pentru a plânge alături de un prieten.
Nu sunt atât de săracă încât să nu am zâmbete pentru cei care le-au uitat.
Nu sunt atât de săracă încât să nu dau din forţa mea celor aflaţi la pământ.
Nu sunt atât de săracă încât să nu am o mângâiere pentru un suflet îndurerat.
Nu sunt atât de săracă încât să nu am gânduri frumoase pentru oamenii din viaţa mea.
Nu sunt atât de săracă încât să nu mai cred în oameni doar pentru că unii m-au minţit.
Nu sunt atât de săracă încât să uit să le fac oamenilor câte o bucurie.
Nu sunt atât de săracă încât să ţin braţele încrucişate în loc să ofer o îmbrăţişare.
Nu sunt atât de săracă încât să nu pot ierta.
Nu sunt atât de săracă încât să stau numai cu mâinile întinse pentru a primi.
Nu sunt atât de săracă încât să îmi vând sufletul pentru lucruri şi bani.
Nu sunt atât de săracă încât să îmi pierd valorile.
Dar cu regret constat că sunt prea mulţi săraci în jur…

 Irina B.

 

Fericirea privita prin ochii mei

Când privim numai la necazurile şi suferinţele noastre, tindem să credem că noi avem cea mai grea cruce, dar când cugetăm mai în adânc, găsim atâţia oameni care suferă cu adevărat şi care au într-adevăr cruci grele. Cele mai mari bogăţii sunt chiar lângă noi, dar nu avem ochi întotdeauna să le vedem. Ele sunt răsuflarea în nările noastre, auzul în urechi, graiul pe buze, bătaia inimii în piept, raţiunea în cuget, lumina în ochi, florile în cale, faptele bune în mânile noastre, libertatea de care dispunem, prietenii de lângă noi, viaţa din noi … În virtutea acestui lucru ar trebui să mărturisim cu toată fiinţa noastră că suntem fericiţi şi avem toate motivele să fim: faptul că Dumnezeu ne iubeşte aşa cum suntem, ne-a învrednicit să cunoaştem dreapta credinţă ortodoxă, ne-a dăruit sănătate – un dar atât de preţios, ne-a dăruit un aşternut unde să ne plecăm capul, ne hrăneşte de fiecare dată din belşugul Lui de bunătăţi, ne-a dăruit familia şi prietenii care să ne iubească şi să ne ajute … toate acestea consider că ar trebui să fie cele mai mari motive de fericire pentru fiecare dintre noi. Ce mari binecuvântări! Câţi nu şi-ar dori să aibă ce avem noi, câţi nu tânjesc după sănătate … iar noi nu ştim să valorăm ce avem; de cele mai multe ori preţuim un lucru după ce îl pierdem. Cârtim adesea pentru ceea ce ne lipseşte, chiar ne răzvrătim împotriva Stăpânului, uitând că El, Milostivul, are grijă de fiecare dintre noi, rânduind în viaţa fiecărui om, în mod echilibrat, atât bucurii cât şi suferinţe. Dacă omul ar sta numai în durere, ar cădea în deznădejde, iar dacă ar avea numai bucurii, ar uita ce e durerea. Aşadar, suntem cu adevărat fericiţi şi bogaţi dar nu conştientizăm lucrul acesta. Am ajuns să credem că în zilele noastre nu se mai întâmplă minuni, uitând că cea mai mare minune suntem noi, minunea de a exista, de a fiinţa! Fiecare zi este un dar de la Dumnezeu.

Unii consideră că banii aduc fericirea, dar aceștia nu fac decât să falsifice inima omului, o fac de plastic, o fac nesimţitoare la necazurile şi nevoile celor din jur, iar cu cât e mai bogat, omul devine cu atât mai lacom şi mai egoist. Poate că fiecare dintre noi a simţit că nu banii aduc inimii linişte, căci inima nu plânge după ce plâng ochii; ochii plâng după frumuseţea exterioară, inima caută frumuseţea lăuntrică; ochii plâng după averi, onoruri şi putere, inima însetează după iubire… Banii în sine nu reprezintă o primejdie, dar devin atunci când ajung să domine mintea şi voinţa omului. Cu bani se pot face atâtea fapte bune şi milostenii; mai mult de atât şi Sf. Ioan Gură de Aur spune foarte frumos: „Eşti bogat? Foarte bine! Eşti zgârcit? Foarte rău! Nu cei bogaţi vor fi osândiţi, ci aceia care slujesc bogăţiei.” Deci nu osândeşte nimeni pe bogaţi, nu e păcat să fii bogat, ci să întrebuinţezi greşit averea, devenind astfel robul ei.

Să ne lumineze Dumnezeu ca să ştim cum să ne rugăm şi ce să cerem în rugăciuni, ca să nu ne păgubim singuri. Să-L rugăm să ne ierte pentru cârtirea şi nerecunoştinţa noastră, să ne înveţe să preţuim ceea ce deja avem, şi să-I mulţumim pentru toate câte ne dăruieşte şi că încă ne dă vreme de pocăinţă. Doamne, Îţi mulţumesc că ai lăsat inima mea să mai bată şi astăzi, Îţi mulţumesc că m-ai învrednicit şi astăzi să văd lumina zilei, Îţi mulţumesc pentru toate binecuvântările din fiecare zi şi pentru tot ce-mi dăruieşti! Doamne, slavă Ţie!

Elena J.

 

Sunt un miracol al bunatatii lui Dumnezeu

Fă-ţi timp să te întrebi mai des: cărei înţelepciuni datorezi alcătuirea perfectă a corpului tău; ce îl ţine constant în viaţă şi îl direcţionează? Cine a statornicit legile intelectului, cele ce se manifestă până astăzi la toţi oamenii? Cine a înscris în inimile oamenilor legea conştiinţei, cea care lu­crează în noi întru răsplătirea binelui şi osândirea răului?

Dumnezeule Atot­puternic, Preaînţelept şi Atotbun! Tu ţii mereu mâna Ta ocrotitoare asupra mea, păcătosul, şi nu există clipă în care bunătatea Ta să mă fi părăsit! Fă-mă să-Ţi pot săruta mereu, cu credinţă vie, dreapta Ta. De ce-ar trebui oare să caut undeva departe semnele bunătăţii, înţelepciunii şi atotputerniciei Tale?!

Mă bucur nespus că le pot găsi, mai evident ca oriunde, în mine în­sumi. Eu sunt un miracol al bunătăţii lui Dumnezeu, al înţelepciunii şi atot­puterniciei Sale. Eu cuprind în mine în mic un întreg univers. Sufletul meu este o expresie a lumii nevăzute, trupul, o expresie a lumii văzute.

(Sfântul Ioan de Kronstadt)