RSS

Arhive pe categorii: CASATORIE

Cum noi, barbatii, ne „omoram” in tacere sotiile

ofera inima

„Vreau să vă împărtășesc ceea ce s-a întâmplat în viața mea, să vă spun o istorie despre cum îţi poţi distruge familia intenționat şi sistematic, fără să conștientizezi acest lucru:

11 ani în urmă mi-a surâs norocul să întâlnesc o fată superbă. Eu aveam 23 de ani, ea 18. După cinci ani ne-am căsătorit, iar un an mai târziu s-a născut fiul nostru. O duceam destul de bine, aveam o afacere în domeniul construcțiilor.

Dar după 11 ani de căsătorie soția mea a decis să plece. Când și-a anunțat decizia ei, am rămas uimit. Îmi imaginam că pot pierde orice – afacerea, banii, averea… dar niciodată nu m-am gândit că ea ar putea să mă părăsească!

În acea seară m-am îmbătat. Când m-am trezit, am început să analizez faptele și evenimentele din viața noastră. Cu cât analizam mai mult, cu atât mai silă îmi erade mine însumi.

La începutul relației noastre, ea mă privea cu ochi îndrăgostiți, se bucura de succesele mele, uneori se supăra pe întâlnirile mele cu prietenii, însă mă ierta. Îi ceream iertare, îi dăruiam flori, cadouri, însă cel mai important – atenție.

După câțiva ani de căsătorie, ea în fiecare seară mă aștepta cu cina pregătită, eu însă nu mai vedeam în ea o femeie cu lumea ei interioară, cu gândurile, emoțiile şi trăirile sal Vedeam că totul este în regulă în casă, vedeam că ea este o gospodină desăvârșită şi o soție iubitoare și atât. O ascultam, dar nu o auzeam. Aveam impresia că nu eram alături de ea, ci undeva departe cu gândurile mele.

Uneori, din cauza unor probleme la muncă, plecam câteva zile și deconectam telefonul. Am făcut acest lucru chiar şi atunci când era însărcinată. Apoi mă întorceam de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic. La început îi ceream iertare, apoi tot mai rar.

Comunicam tot mai puțin, nu mai împărtășeam nimic. Dormeam în camere separate, pe motiv că trebuia să mă trezesc devreme. Inventam tot felul de scuze. Desigur, încercam să-mi răscumpăr vina. Cererile ei însă erau tot mai modeste.

Acum, după câteva luni de când a plecat, am înțeles că viaţa mea nu are sens fără această femeie. Nu înțelegeam, nu conștientizam, nu simțeam cine este ea şi copilul nostru. Erau cei mai importanți oameni.

Am conștientizez că o iubesc doar pe ea. Înțeleg cât de puțin i-am oferit pe plan emoţional şi cât de frumos e să iubești toată viaţa doar singură o femeie!

Zilnic o distrugeam pe interior, o sufocam cu indiferența mea. Ea însă în toți acești ani suferea şi aștepta să mă schimb… Fetița pură şi iubitoare “a murit” şi a renăscut într-o femeie dură, fără suflet, fiind convinsă că toţi bărbații sunt niște nenorociți.

Acum doar îmi pot imagina cum aş fi venit acasă, dăruindu-i flori, îmbrățișând-o şi spunându-i cât de mult o iubesc. Aş fi fost cel mai fericit doar pentru că este alături de mine.

Însă acesta deja este un episod pierdut al vieții. Nu există șanse să întorci înapoi ceva, să ștergi supărările şi dezamăgirile. De aceea, dacă Dumnezeu ți-a dat un om drag – ai grijă de el. Femeia esteo floare – nu tolerează minciuna, umilința, grosolănia. Iubește-o şi spune-i asta, mereu!”

devorbacutine.eu

Anunțuri
 
2 comentarii

Scris de pe 12 Februarie 2018 în CASATORIE

 

EL si EA

12509682_1090246347672944_1817175804259617772_nDacă o cucerește ușor, n-are personalitate, e proastă și se vinde ieftin. Dacă o cucerește greu, e orgolioasă. El dacă umblă cu două în același timp, e „cool”, ea dacă are doi e considerată… femeie ușoară. Și-ar dori să aibă una cuminte acasă și încă una de rezervă ca amică. Apoi se laudă prietenilor lui pe câte a… cucerit. Până când ea află și de existența celeilalte și îi dă papucii, el rămânând fără niciuna.

Prea puțin contează machiajul pentru că el tot de jos în sus o evaluează. Se mândrește cu ea că e frumoasă, dar când ies împreună în oraș, o preferă mai puțin gătită pentru a nu i-o pofti ochii străini. Să fie inteligentă, dar nu atât cât să-l depășească pe el, să-l prostească. Să fie gospodină, cuminte și isteață; bună… la toate, mai pe scurt. Iar când într-un târziu se convinge că nu există acea fată care să fie și frumoasă, și deșteaptă, și devreme acasă, coboară puțin standardele și acceptă și una care nu-i tocmai cea mai tare gospodină și ce dacă nu-i chiar așa frumoasă…

Ea, la fel, pentru că se convinge că Făt Frumos la care visa nu există, de teamă să nu rămână nemăritată, acceptă și un băiat care a mai avut alte patru relații înaintea ei – se bucură, totuși, că nu e de mâna a zecea, mai ales că nici ea n-a fost vreo Cosânzeană prea cuminte la viața ei… Astfel, prințul și prințesa au parte de o jumătate conform inimii lor. Sunt conștienți că nu pot cere celuilalt, ceea ce ei înșiși n-au fost.

Elena J.

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 16 Ianuarie 2018 în CASATORIE, ELENA J.

 

DIMINEATA CARE NU SE VA SFARSI – Un film ce trebuie vizionat

Povestea din „Dimineața care nu se va sfârși” izvorăște, cum mărturisește autorul, dintr-o mare durere: o durere preoțească, a duhovnicului pentru suferințele altora. La prima spovedanie pe care a asistat-o ca duhovnic, preotul-cineast a aflat o poveste similară cu a eroinei din film, o româncă fugită dintr-o familie dezorganizată, ajunsă să se prostitueze în Cipru. Au urmat la scaunul spovedaniei nu mai puțin de două sute (!) de mărturisiri de aceeași factură, povestește regizorul. O dramă socială a cărei amplitudine nu ne-o imaginăm, despre care nimeni nu vorbește, mușamalizată de ambasadă, de presă și de justiție. E vorba de tragedia româncelor sosite în Cipru prin firme de recrutare-fantomă, obligate ani de zile să se prostitueze, devenite prizoniere în mafia acestei ilegale industrii, cu complicitatea tacită a autorităților locale și a diplomației române.

Eva, eroina filmului, este una din ele. Violată de tatăl-vitreg în România, emigrată în Cipru, unde ajunge victimă a traficului de carne vie, devine mamă în urma unei căsătorii forțate care, însă, o elibera de sclavia sexuală. Rămasă singură ca urmare a morții soțului narcoman, Eva revine la fatidica profesie ca să-și întrețină copilul. Află că are SIDA, dar nu are puterea să o rupă cu trecutul. Banii câștigați îi trimite în țară mamei sale, care îi crește fetița, singura ființă pe care Eva o iubește. Abia când se simte la capătul puterilor, ajunge la parohia românească pentru a cere sprijin moral, cu toate că nu crede în Dumnezeu. Acesta e momentul crucial al întâlnirii cu preotul, care îi va schimba destinul; nu pe cel exterior, deja pecetluit, ci pe cel interior. În urma discuțiilor cu parohul român, Eva „Îl iartă” pe Dumnezeu, pe care până atunci Îl învinovățise de nenorocirile ei, deblocându-și ea însăși drumul către iertarea divină, pe care abia acum îndrăznește să spere că o va putea primi. Pe patul de spital, eroina muribundă, abandonată de falșii săi prieteni și vegheată doar de preotul român, are în sfârșit curajul să-și încredințeze sufletul lui Dumnezeu, după ce mai întâi imaginează un ceai cu Cel pe care-L considerase dispărut din viața ei.

 

Catre barbatul – sot si tata

Picture5Tu, bărbate care ai fost ridicat la rangul de soț prin Taina Sfintei Cununii, te întreb astăzi dacă ești tu vrednic de această mare lucrare ce o face Dumnezeu prin tine în calitate de cap al familiei. Nu uita că femeia a fost rânduită spre a-ți fi supusă și ascultătoare numai în măsura în care și tu ești supus legii lui Hristos.

Cercetează-te și vezi, nu cumva ai exacerbat această rânduială lăsată de Dumnezeu și te-ai făcut stăpânitor peste femeie considerând-o sluga ta? Nu cumva ești plin de orgoliu și ai obișnuința să ordoni cu degetul așteptând ca soția să execute în minutul imediat următor? Nu cumva femeia tremură de frică în fața ta din pricina caracterului tău orgolios, dificil și violent? Nu cumva în firea ta nervoasă ești iute la mânie, înjuri și trântești, îmbolnăvind soția și copiii? Nu cumva ai considerat că dacă aduci bani în casă este suficient și nu mai ai nicio altă responsabilitate în calitate de soț și tată? Nu cumva ai considerat că dacă ai contribuit și tu la buna chivernisire a casei, la curățenie și la creșterea copiilor – i-ai făcut o favoare și ai ajutat-o, neconsiderând-o de fapt o îndatorire?

Nu cumva ai abuzat de ea și nu ai înțeles-o în slăbiciunile ei femeiești, considerând-o jucărie sexuală, forțând-o chiar să facă avorturi? Nu cumva consideri căsătoria un fel de legalizare a desfrâului, de satisfacere a tuturor poftelor carnale închipuite și neînchipuite? Nu cumva în neînfrânarea și pofta ta ai înșelat-o cu femei stricate, pe ea ținând-o numai pe partea de gospodărit în casă?…

Nu cumva i-ai adus aminte de greșelile din tinerețe, uitând de viața ta libertină ce ai dus-o înainte de căsătorie? Nu cumva o faci numai pe ea responsabilă pentru caracterul îndărătnic al copiilor, uitând că viciile lor sunt preluate în egală măsură atât de la ea, cât și de la tine? Nu cumva îi îngreunezi crucea obligând-o să-ți suporte mirosul greu de băutură?…

Întreabă-te cu sinceritate, ți-ai luat soție sau slugă? Te poți numi cu adevărat tată și soț? Ești tu responsabil, respectabil, moral și cu frică de Dumnezeu? Soția ta – femeia ce ți-a fost dată de către Dumnezeu ca tovarăș până la sfârșitul vieții și dincolo de moarte – se poate mântui prin tine? Te poți mântui prin ea? O iubești sau doar o folosești? Trăiește alături de tine o taină sau un calvar?

Elena J.

 
4 comentarii

Scris de pe 27 Noiembrie 2017 în CASATORIE, ELENA J., FEMEIA, Uncategorized

 

Potrivire de caracter

potrivAm vrut o soție-n viață cu ea să mă potrivesc
La caracter, în gândire – să pot ușor s-o iubesc.
Însă, am cam dat-o-n bară, fiindcă visu-mi s-a-mplinit,
Că femeia ce-am dorit-o, prea mult mi s-a potrivit:
Mie-mi place băutura, ea bea tot timpul cafea.
Mie-mi place somnu-amiezii, ei degeaba-i place-a sta.
Eu când stau seara la meciuri, ea stă la telenovele,
Mie se termină meciul, pe ea n-o mai scoți din ele.
De-ndrăznesc să cer mâncare, mă trimite la „Fast food”,
De aceea mi-e și groază să o-ntreb, s-o mai aud.
Când am luat-o de soție, mi-a spus că bine gătește,
Dar n-am înțeles eu bine, fiindcă ea doar SE gătește.
E frumoasă, n-am cuvinte, deci rămâne să mă-mpac,
Că-i tot ceea ce posedă, deși nu-mi ține de cald.

Elena J.

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 17 Noiembrie 2017 în CASATORIE, ELENA J., Uncategorized

 

In „lumea libera”, forta exploatatoare cea mai insemnata este cea a sexului

singuratateÎn „lumea liberă”, forța exploatatoare cea mai însemnată este cea a sexului. Ea pare a fi astăzi o vastă putere impersonală care-i ține pe oameni în fălcile ei, făcându-i nu numai să se reproducă, ci, datorită multitudinii de mijloace inventate pentru exploatarea mai eficientă a acestei puteri, să se lase în voia forței sale doar de dragul ei. Asemenea celorlalte impulsuri omenești, instinctul sexual poate fi subordonat puterii personalității și își poate afla locul cuvenit ca expresie a iubirii curate, în căsătorie. Căsătoria alungată din biserică, a devenit o simplă aprobare legală pentru activitatea sexuală; sexul a devenit baza căsătoriei.

Sexul este bun, sănătos, liber – spun modernii, prin urmare practicați-l fără opreliști, cu oricine vă place. Atitudinea aceasta s-a întipărit deja pe chipul omului contemporan: figuri șterse, lacome, inexpresive, total exteriorizate, flămânde după experiențe de orice soi, gata să exploateze și să devoreze orice persoană cu care intră în contact. Cât de diferit, cât de total străin și de neînțeles este pentru omul contemporan chipul ascetului creștin care nevoindu-se să-și stăpânească patimile, dă seama de o bogăție interioară nebănuită de către moderni. Modernii aceștia se cred a fi realiști, deși recunosc deschis că sunt robiți impulsurilor sexuale.

Libertatea sexuală: această alăturare de cuvinte ce reprezintă realități total incompatibile, de vreme ce sexul, așa cum este el practicat astăzi, nu este decât robie, este un alt exemplu al incompetenței moderne de a face altceva în afară de a-și urma propriile patimi și de a accepta orice slogan, oricât de vulgar.

Astăzi, numai contextul sexualității binecuvântate de Dumnezeu care este căsătoria, este atacat din ce în ce mai mult. O treime dintre copiii născuți astăzi în Statele Unite, se nasc în afara căsătoriei. Locuirea împreună înainte de căsătorie a devenit o normă, practicarea homosexualității este recunoscută ca un stil de viață, și nu ca un păcat. Familia este redefinită, astfel încât să includă orice fel de partener sexual, și în general vorbind, atitudinea „sex cu oricine îți place” a fost ridicată la rangul de normă. Viețile distruse ale unor copii, este tragicul fruct al abandonării adevăratului sens al căsătoriei.

Pr. Serafim Rose

 

 
2 comentarii

Scris de pe 15 Noiembrie 2017 în CASATORIE, DESFRÂNARE, FEMEIA

 

Daca un copil este zamislit in zi de post sau in zi de sarbatoare, atunci el se poate naste cu un defect moral sau fizic

Ambrozie-Iurasov-600x406Dacă un copil este zămislit în zi de post sau în zi de sărbătoare, atunci el se poate naşte cu un defect, moral sau fizic. Astfel, copilul poate deveni de necontrolat, neascultător. De obicei, într-o familie sunt şi copii sănătoşi, dar şi bolnavi. Păcatul părinţilor se răsfrânge asupra copiilor şi aceştia din urmă pătimesc din cauza lor. Sunt fără minte acei părinţi care, deşi au copii sugari, înjură, se ceartă, fac rău şi trăiesc doar pentru trup. Toate patimile lor se vor răsfrânge asupra copilului. Chiar dacă este în pântecele mamei, copilul simte starea acesteia şi se poate naşte bolnav. Dacă femeia însărcinată bea, fumează sau face alte păcate, copilul se va naşte cu predispoziţie spre patimi. Atunci când în familie sunt copii mici, nu trebuie să credem că ei nu înţeleg nimic. Înţeleg totul. Copiii sunt ca un burete, absorb totul de la părinţi.

Pr. Ambrozie Iurasov, ganduridinierusalim.com

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 24 Octombrie 2017 în CASATORIE, FEMEIA, PARINTI, SFATURI