RSS

Arhive pe categorii: CASATORIE

Asa sunt datori barbatii sa-si iubeasca femeile

sot_si_sotie_0-590x412„Aşa sunt datori bărbaţii să-şi iubească femeile”, continuă Apostolul, „ca pe propriile lor trupuri. Cel ce-şi iubeşte femeia, pe sine se iubeşte. Că nimeni vreodată nu şi-a urât trupul; dimpotrivă, fiecare îl hrăneşte şi-l îngrijeşte, precum şi Hristos Biserica; pentru că noi suntem mădulare ale trupului Său, din carnea Lui şi din oasele Lui” (Efeseni 5, 28-30). Ce vrea să spună prin aceste cuvinte? Ne proiectează o imagine mai puternică, un exemplu mai viu. Totodată ne conduce mai aproape şi cu mai multă limpezime de încă o îndatorire a noastră.

Ca să nu spună cineva că, „Acela Dumnezeu a fost şi S-a dat pe sine”, de aceea Pavel zice: „Aşa sunt datori şi bărbaţii…”. Prin urmare nu e vorba de o harismă, de un dar, ci de o îndatorire, de o obligaţie. După ce zice, „să-şi iubească femeile ca pe propriile lor trupuri”, adaugă: Căci „nimeni vreodată nu şi-a urât trupul; dimpotrivă, fiecare îl hrăneşte şi-l îngrijeşte”. Şi cum este femeia trup al tău? Citim în cartea „Facerii” că, atunci când Adam s-a trezit şi a văzut-o pe femeia pe care Dumnezeu a plăsmuit-o din coasta lui, a spus: „De data aceasta iată os din oasele mele şi carne din carnea mea!” (Facere 2, 23).

Aşadar, aşa cum Domnul îngrijeşte cu blândeţe de Biserică, adică de noi toţi, pentru că suntem mădulare ale Lui, trup al Lui şi oase ale Lui – şi asta o cunoaştem bine noi, cei ce participăm la Sfintele Taine –, la fel şi bărbatul este dator să se îngrijească cu blândeţe de soţia lui, pentru că din el s-a zidit, este bucată din trupul lui.

Sfântul Ioan Gură-de-Aur, ganduridinierusalim.com

 

Anunțuri
 
Scrie un comentariu

Scris de pe 26 August 2017 în CASATORIE

 

Dana Nalbaru – o mama si o sotie vrednica

danaDanei Nălbaru, soției lui Dragoș Bucur i s-a reproşat că nu se îngrijeşte şi că îmbătrâneşte, după ce a postat pe Facebook o poză în care apare fără machiaj. În acest sens, o internaută i-a scris un mesaj destul de dur, în care îi transmite că arată ca și cum ar fi „o servitoare” și a avertizat-o că dacă nu se îngrijește va fi părăsită de soț.

Însă răspunsul vedetei nu a întârziat să apară! Dana a explicat că este dispusă să renunțe oricând la orele petrecute la salon, la hainele asortate, la întâlnirile cu prietenele la cafea, la meseria şi aplauzele celorlalţi, totul doar ca să fie alături de familia ei. Totodată, a mărturisit că sub părul ciufulit și neîngrijire se afla foarte multă fericire şi linişte.

„Te părăsesc, iubito! Te părăsesc pentru că n-ai avut timp să-ţi vopseşti părul şi să-ţi faci unghiile roşii. Te părăsesc, iubito, pentru că simt în palmele mele coapsele tale trecute de frageda tinereţe. Te părăsesc pentru că te trezeşti dimineaţa şi ai grijă de casa în care trăim, în loc să ieşi la mall să-ţi schimbi garderoba. Te părăsesc, iubito, pentru că pui capul pe pieptul meu după ce ai culcat copiii, obosită şi dornică de îmbrăţişare.Scuza-mă, iubito, dar te părăsesc pentru că eşti prea atentă la nevoile mele şi ale copiilor noştri. Când m-am căsătorit cu tine şi-am spus că-mi doresc să-mi fii alături o viaţă întreagă îmi imaginam că vei rămâne mereu tânără, că te voi lua de la salon şi te voi duce direct la mare, că pe-ai noştri copii îi vor creşte vecinii şi că banii nu vor fi niciodată o problema. Te părăsesc pentru că n-am înţeles a doua parte din <la bine şi la greu>.

Ce nu ştie dânsa este că-mi place să fiu servitoare. Că fac totul pentru copiii mei, soţul meu, familia mea. Că voi renunţa oricând la orele petrecute la salon, la hainele asortate, la întâlnirile cu prietenele la cafea, la meseria mea şi aplauzele celorlalţi ca să fiu cu ei.

Ce nu ştie dânsa este că mă trezesc în fiecare dimineaţă lânga copiii mei, că eu le fac micul dejun, eu le pregătesc hăinuţele, eu îi îngrijesc când sunt bolnavi, eu le ştiu bucuriile şi supărările, le ştiu cele mai mari şi mai mici dorinţe şi fac ca acestea să se împlinească. Eu sunt cea care le spune în fiecare noapte somn uşor, pe mine mă strigă dacă au visat urât şi la mine în braţe vin şi se aruncă daca s-au lovit în joacă.

Ce nu mai ştie dânsa este că imi place să fiu servitoare în casa mea şi că soţul meu este şi cel mai bun prieten al meu, că împreuna facem lucruri frumoase să se întâmple, că ne sprijinim unul pe celălalt şi că universul nostru este familia noastră. Că suntem fericiţi aşa. Că sub părul meu ciufulit, sub neîngrijirea mea (care o fi aceea despre care spune dânsa) se afla foarte multă fericire şi linişte.

 
6 comentarii

Scris de pe 14 August 2017 în CASATORIE

 

Conversatie intre un sot si un psiholog: „Sotia mea nu lucreaza!”

P: Ce faceti pentru a va castiga existenta, domnule Rogers?
S: Eu lucrez la o banca.
P: Sotia ta?
S: Nu lucreaza. Ea e casnica.
P: Cine pregateste micul dejun pentru familie?
S: Sotia mea.
P: La ce ora, in general, se trezeste sotia ta?
S: Ea se trezeste devreme pentru ca pune masa,pune mancare la copii la scoala,se asigura ca sunt bine imbracati si pieptanati,daca au luat micu dejun,daca s-au spalat pe dinti si daca si-au luat toate lucrurile pentru scoala.
P: Cu cine merg copiii la scoala?
S: Sotia mea ii duce la scoala.
P: Dupa ce duce copiii la scoala , ea ce face?
S: In general cate ceva prin oras, cum ar fi: plateste facturile sau se opreste la magazin. Apoi se intoarce acasa si pregateste mancarea. Serveste masa, ordoneaza prin bucatarie dupa care se ocupa de spalatul hainelor si curatenia in casa. Doar stii cum e.
P: Seara, cand te intorci de la birou, ce faci?
S: Ma relaxez, normal. Pai sunt obosit cum am lucrat toata ziua la birou.
P: Ce face sotia ta seara?
P: Ea pregateste cina,serveste pe copii si pe mine, spala vasele, mai ordoneaza inca odata prin casa. Apoi pregateste copiii pentru culcare, le da lapte cald cum le place sa bea, verifica daca s-au spalat pe dinti…
Asta e rutina zilnica a multor femei in toata lumea: incepe dimineata si continua pana la alta ora din noapte. Asta se cheama ” nu lucreaza” ?!
Ii casnica nu are diploma, dar semneaza cea mai importanta diploma in viata de familie!
Apreciaza-ti sotia ta, mama, bunica,matusa,sora,copila…
De ce sacrificiul ei e nesemnificativ?
Cineva a intrebat: „Dumneavoastra sunteti o femeie care lucrati sau numai o” casnica”?”
Ea a raspuns:
„Eu lucrez ca o sotie in casa,
24 ore pe zi ..
Sunt mama
Sunt femeie,
Sunt fata,
Sunt desteptator,
Sunt bucatareasa,
Sunt consolatoare,
Sunt maestra,
Sunt servitoare,
Sunt ingrijitoare de copii,
Sunt doctor,
Sunt o muncitoare manuala,
Sunt agent de siguranta,
Sunt, sunt….
Nu am vacanta,
Nici licienta de doctor.
Nu am zi libera, lucrez zi si noapte,
Sunt de garda tot timpul, nu ma opresc si …
Toate astea ,numai sa asculti fraza:
„Dar, ce faci toata ziua?”
Dedicatie pentru toate femeile care isi dedica toata viata pentru binele faimiliei
Femeia e ca si sarea:
Prezenta ei nu se aminteste, dar absenta ei lasa cu totul fara savoare!

Alina Blagoi

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 14 August 2017 în CASATORIE

 

Cum pazim casnicia de gesturi necugetate

Îmi amintesc că într-o vreme de-a lungul arterelor rutiere cu circulaţie „furtunoasă” începuseră să apară panouri mari, cam de şase pe trei metri, dar nu pentru reclamă, ci cu rol de avertisment. Pe ele era lipită fotografia unei femei cu doi copii mici şi textul: „Eşti aşteptat acasă!”. Această acţiune urmărea să-i facă pe şoferi să se gândească la faptul că trebuie să fie extrem de prudenţi când circulă, fiindcă în caz de accident vor provoca o mare durere celor apropiaţi, ba poate se vor despărţi de ei pentru totdeauna. Un asemenea panou e ca o „frână psihologică”, ce îi opreşte pe automobilişti de la gesturi nesăbuite şi încălcarea regulilor de circulaţie.

Şi în viaţa de familie trebuie să avem asemenea semne, un sistem de frâne şi contragreutăţi care să poată păzi căsnicia noastră de gesturi necugetate. Pacea din familie e pentru familist cea mai mare valoare de pe pământ, însă ea este foarte fragilă, este foarte uşor de distrus. De aceea, în momentele dificile ale vieţii, când corabia vieţii începe să se răstoarne, este important să ne amintim care sunt cele mai importante lucruri: pacea, dragostea şi relaţiile cu cei apropiaţi.

Pr. Pavel Gumerov, doxologia.ro

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 8 August 2017 în CASATORIE

 

Un barbat care se respecta, niciodata nu isi va insela femeia

doi50Un bărbat care se respectă niciodată nu își va înșela femeia. Nu o va înjosi și nu o va face să se simtă prost. Pentru că el a ales-o. El s-a îndrăgostit de ea și tot el și-a promis să fie bărbatul corect, grijuliu, de încredere. El a decis să o țină de mână și să împartă cu ea patul, masa, gândurile și fiecare minut. Atunci, care e sensul să o înșele? Ar ieși că-și înșeală propria decizie. Că alegerea lui nu valorează nimic. Că nu e bărbat.

Decât să înșeli, mai bine vezi ce nu merge. Apoi rezolvi împreună sau lași. Rezolvi, pentru că ții la omul de lângă și lași, pentru că înțelegi că nu mai aveți nimic în comun. Dar nu înșeli. Totul pornește de la alegerea pe care ai făcut-o odată. Ai ales-o pe ea dintre toate femeile, pentru că ți-a plăcut. Pentru că ai vrut să trăiești cu ea viața, să împarți cu ea lumea. Tu ai vrut și nimeni altcineva. Deci e mult mai josnic să trădezi un om pe care-l credeai al tău. Și e mult mai greu apoi să te privești în oglindă și să zici că nu a fost nimic. A fost. Gestul tău necugetat a fost, trădarea ta a fost și cicatrici lăsate în urmă…și ele au fost. Fii corect în primul rând cu tine.

Înșeli o dată, de două ori, de trei. Și pe urmă ce faci? O iei de la capăt? Îți vinzi alegerile ca pe o marfă? Dai demnitatea și respectul de sine pe-o oră de plăcere? E absurd. Un bărbat știe să prețuiască omul pe care l-a ales. Și mai știe că lucrurile într-o zi se pot schimba. După ce înșeli poți să înțelegi că ea de fapt e omul tău și sufletul tău. Și atunci cum să o privești în ochi? Cum să-i mai spui că o iubești? De asta fii sigur că un bărbat corect nu va înșela niciodată. O va părăsi, o va face să sufere pe un moment, dar nu va înșela. Sau o va iubi pentru toată viața.

devorbacutine.eu

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 29 Iulie 2017 în CASATORIE

 

Atractia trupurilor

atractiaAtracţia trupurilor dacă nu e hrănită de rugăciune şi nu e hrănită de Duhul Sfânt prin harul Cununiei, trece! E prima care trece. Mai întâi trece atracţia trupească, apoi trec sentimentele şi apoi mai rămân câteva valori în comun, dacă sunt. Dar dacă descoperim că aveam valori diferite… Îmi spunea cineva: „Maică, mă plictisesc când ascultă manele!” „Măi, da’ unde erai când te-ai măritat cu el?”. Zice: „N-asculta atunci!” „Da’ ce făcea?” „Mă pupa!” „Ei acum, că i-a trecut pupatul, s-a întors la manele, ce să facă, dacă cu asta îşi hrănea sufleţelul?” Avem deci nevoie de o probă a timpului înainte de căsătorie, o probă în curăţie, în cuminţenie, în care să vedem ce ne place, ce vom face când această furtună a dorinţelor se va aşeza în cuminţenia căsniciei. Deci fata trebuie să îl ţină pe băiat la distanţă şi în felul acesta băiatul o vede. De aproape nu se vede, se simte. Se simt numai fiorii. Cu cât te dai mai departe cu atât de vezi mai bine. Şi atunci îl descoperim pe celălalt.

Maica Siluana

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 19 Iunie 2017 în CASATORIE, FEMEIA

 

Tot ce experimenteaza o mama pe perioada sarcinii contribuie la formarea caracterului pruncului

femeie-insarcinataModul de viață al mamei pe perioada sarcinii va influența considerabil caracterul pruncului ce se va naște din ea. Astfel, tot ce experimentează femeia în acest timp, ce gândește, ce mănâncă, ce citește, ce vizionează se transmite și copilului. Fetusul primește cunoștințe legate de ceea ce se întâmplă pe toată perioada sarcinii, tipul experiențelor mamei cu lumea exterioară contribuind în mod semnificativ la personalitatea pruncului. Informațiile pe care le transmite mama copilului din pântece prin intermediul placentei, sunt receptate de către acesta, intră în gena și în sângele embrionului, influențând fiziologia copilului. Așadar, emoțiile, trăirile și gândurile mamei nu sunt numai ale ei, ci și ale copilului de asemenea.

Cât timp este însărcinată, femeia nu are nevoie să vizioneze scene de groază, să fie supusă unor presiuni psihice sau fizice, să consume alcool, să fumeze și alte lucruri vicioase care i-ar putea dăuna atât ei, cât și pruncului. În această perioadă, femeia trebuie să fie cât mai cumpătată, să ducă o viață înduhovnicită, curată, liniștită, să se sfințească prin rugăciune și să trăiască într-un mediu plin de dragoste.

Un lucru la fel de important care influențează genetica și expresia copilului, este momentul zămislirii acestuia. Dacă pruncul a fost zămislit în afara cununiei religioase, în posturi și sărbători, când bărbatul se află sub influența alcoolului sau tutunului, copilul este predispus riscului de a se naște cu malformații, vicios sau bolnăvicios. Iar dacă părinții au dus o viață cumpătată, și-au păzit patul neîntinat înainte de căsătorie, s-au iubit și s-au înțeles, copilul va fi o binecuvântare de la Dumnezeu ca rod al înfrânării și ascultării părinților. Logica e simplă și dreaptă: din părinți împătimiți ies copii neascultători și vicioși, din părinți cumpătați și virtuoși ies copii sfinți.

Tot ce se face cu plăcere se plătește cu durere. Dacă unul din soți a dus o viață depravată înainte de căsătorie, consecințele vor fi suportate de către ambii soți pe perioada căsniciei, răsfrângându-se chiar și asupra copiilor. Defectele unuia dintre soți sunt crucea celuilalt soț. Dacă părinții nu mai vor copii apelând la diverse metode contraceptive, limitându-se numai la un copil, Dumnezeu îngăduie ca acela singur să îi necăjească pe părinți cât ar face-o patru la un loc. Pentru că scopul căsătoriei nu este satisfacerea poftei carnale sau legalizarea tuturor perversiunilor, ci nașterea de prunci cu binecuvântarea lui Dumnezeu și mântuirea soților unul prin celălalt.

Elena J.

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 7 Iunie 2017 în CASATORIE, COPII, ELENA J., FEMEIA