RSS

Arhive pe categorii: TIMP

Timpul – blestem sau binecuvantare ?

Simțim la propriu cum timbul zboară, nu are răbdare cu noi și nu reușim să facem tot ce ne propunem. În înceracrea noastră de a face cât mai multe ne pierdem și nu reușim să-l drămuim așa cum ar trebui.
Însă timpul este un mare dar. Doar el este capabil să ne facă să înțelegem ce contează cu adevărat în viață, el ne dă răspuns la toate.

Timpul este făcut din clipe, dacă știm să trăim clipa ca și Acolo ea poate deveni „veșnicie” .
Un zâmbet durează o clipă, dar el poate să rămână mult timp în memoria aproapelui.
O îmbrățișare durează câteva clipe, dar cu siguranță nu se va putea uita ușor.
O strangere de mână durează o clipă, dar cu siguranță căldura ei va rămâne mult timp.
O vorbă bună spusă atunci când trebuie nu durează multe clipe, dar amintirea ei timp îndelungat.
O rugăciune poate dura 20 de clipe sua 50, dar jertfa ei va cunoaște timpul veșniciei.

Pronia poate dura doar 100 de clipe sau o veșnicie, depinde doar de noi.
Să prețuim timpul și să-l folosim în scopuri bine plăcute lui Dumnezeu.

Nu am timp, dar am înțeles că trebuie să-mi fac!

Sfinti si Eroi

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 20 Ianuarie 2015 în TIMP

 

Dupa un anumit timp …

După un anumit timp, omul învață să perceapă diferența subtilă între a susține o mână și a înlănțui un suflet, și învață că amorul nu înseamnă a te culca cu cineva și a avea pe cineva alături nu e sinonim cu starea de siguranță, și așa, omul începe să învețe…

Că săruturile nu sunt contracte și cadourile nu sunt promisiuni, și așa omul începe să-și accepte căderile cu capul sus și ochii larg deschiși, și învață să-și construiască toate drumurile bazate în astăzi și acum, pentru că terenul lui “mâine” este prea nesigur pentru a face planuri … și viitorul are mai mereu o mulțime de variante care se opresc însă la jumătate drumului.

Și după un timp, omul învață că, dacă e prea multă, până și căldura cea dătătoare de viață a soarelui arde și calcinează. Așa că începe să-și planteze propria gradină și-și împodobește propriul suflet, în loc să mai aștepte ca altcineva să-i aducă flori, și învață că într-adevăr poate suporta, că într-adevăr are forță, că într-adevăr e valoros, și omul învață și învață… și cu fiece zi învață.

Cu timpul înveți că a sta alături de cineva pentru că îți oferă un viitor bun, înseamnă că mai devreme sau mai târziu vei vrea să te întorci la trecut. Cu timpul înțelegi că doar cel care e capabil să te iubească cu defectele tale, fără a pretinde să te schimbe, îți poate aduce toată fericirea pe care ți-o dorești. Îți dai seama cu timpul că, dacă ești alături de această persoană doar pentru a-ți întovărăși singurătatea, în mod inexorabil vei ajunge să nu mai vrei să o vezi.

Ajungi cu timpul să înțelegi că adevărații prieteni sunt numărați și că cel care nu luptă pentru ei, mai devreme sau mai târziu, se va vedea înconjurat doar de false prietenii. Cu timpul înveți că vorbele spuse într-un moment de mânie pot continua tot restul vieții să facă rău celui rănit. Cu timpul înveți că a scuza e ceva ce poate face oricine, dar că a ierta, asta doar sufletele cu adevărat mari pot.

Cu timpul înțelegi că, dacă ai rănit grav un prieten, e foarte probabil ca niciodată prietenia să nu mai fie la aceeași intensitate. Cu timpul îți dai seama că, deși poți fi fericit cu prietenii tăi, într-o bună zi vei plânge după cei pe care i-ai lăsat să plece. Cu timpul îți dai seama că fiecare experiență trăită alături de fiecare ființă nu se va mai repeta niciodată.

Cu timpul îți dai seama că cel care umilește sau disprețuiește o ființă umană, mai devreme sau mai târziu va suferi aceleași umilințe și dispreț, dar multiplicate, ridicate la pătrat. Cu timpul înveți că grăbind sau forțând lucrurile să se petreacă, asta va determina ca în final ele să nu mai fie așa cum sperai. Cu timpul îți dai seama că, în realitate, cel mai bun nu era viitorul, ci momentul pe care-l trăiai exact în acel moment.

Cu timpul vei vedea că, deși te simți fericit cu cei care-ți sunt împrejur, îți vor lipsi teribil cei care mai ieri erau cu tine și acum s-au dus și nu mai sunt… Cu timpul vei învăța că încercând să ierți sau să ceri iertare, să spui că iubești, să spui că ți-e dor, să spui că ai nevoie, să spui că vrei să fii prieten, dinaintea unui mormânt, nu mai are nici un sens. Dar, din păcate, toate acestea se învață doar cu timpul…

Jorge Luis Borges

 
Un comentariu

Scris de pe 3 Decembrie 2014 în SFATURI, TIMP

 

Fa-ti timp !

În trecerea grăbită prin lume către veci
Fă-ţi timp măcar o clipă să vezi pe unde treci!
Fă-ţi timp să vezi durerea şi lacrima arzând,
Fă-ţi timp să poţi cu milă să le alini trecând,
Fă-ţi timp pentru-adevăruri şi adânciri în vis,
Fă-ţi timp pentru cântare cu sufletul deschis,
Fă-ţi timp să vezi pădurea, s-asculţi lâng-un izvor,
Fă-ţi timp s-auzi ce-ţi spune o floare, un cocor,
Fă-ţi timp s-aştepţi din urmă când mergi cu slăbănogi,
Fă-ţi timp, pe-un munte, seara, stând singur, să te rogi,
Fă-ţi timp să stai cu mama şi tatăl tău bătrâni,
Fă-ţi timp de-o vorbă bună şi-o coajă pentru câini,
Fă-ţi timp să stai aproape de cei iubiţi voios,
Fă-ţi timp să fii şi-al casei în slujba lui Hristos,
Fă-ţi timp să guşti frumuseţea din tot ce e curat,
Fă-ţi timp — căci eşti de taine şi lumi înconjurat.
Fă-ţi timp şi-adună-ţi zilnic din toate câte-un pic
Fă-ţi timp — căci viaţa trece şi când nu faci nimic!
Fă-ţi timp lângă Cuvântul lui Dumnezeu să stai,
Fă-ţi timp… căci toate-acestea au pentru tine-un grai,
Fă-ţi timp s-asculţi la toate, din toate să înveţi,
Fă-ţi timp să-i dai vieţii şi morţii tale preţ.
Fă-ţi timp acum, că-n urmă zadarnic ai să plângi
Comoara risipită a vieţii, n-o mai strângi.

Traian Dorz

 
2 comentarii

Scris de pe 25 Noiembrie 2013 în TIMP

 

Valoarea timpului

Dacă vrei să știi cât valorează un an, întreabă un student care a picat examenul.
Dacă vrei să știi cat valorează o lună, întreabă o mamă care a născut prematur copilul.
Dacă vrei să știi cât valorează o zi, întreabă pe cineva născut pe 29 februarie.
Dacă vrei să știi cât valorează o oră, întreabă doi îndrăgostiți care abia așteaptă să se întâlnească.
Dacă vrei să știi cât valorează un minut, întreabă un om care tocmai a pierdut trenul.
Dacă vrei să știi cât valorează o secundă, întreabă un șofer care tocmai a evitat un accident.
Dacă vrei să știi cât valorează o viață, întreabă-te ce simți când pierzi pe cineva drag.
Timpul este adevărata comoară. Prețuiește fiecare moment.

 
Un comentariu

Scris de pe 9 Septembrie 2013 în TIMP