RSS

Arhive pe categorii: DRAGOSTEA

Fara dragoste nicio nevointa nu este primita

Partea grea la manastire nu-s posturile, metaniile, ajunarile, privegherile. Astea-s floare la ureche. Greu, cu adevarat greu este, ca în orice obste închisa, sa traiesti în pace si armonie cu ceilalti vietuitori, sa le înduri felul particular de a fi, a se purta, a trai, sa le rabzi inevitabilele ticuri, manii, reactii instinctuale, sa te insensibilizezi cât priveste propriile-ti reactii nervoase la mediul înconjurator. Relatiile interumane, iata piatra de încercare! Dragostea frateasca ori macar bunavointa, rabdarea, îngaduinta si vointa (iar dam de ea!) de a pastra prietenia între frati: acestea dovedesc autenticitatea unei trairi crestine, unei vocatii monahale … Numai ele omologheaza folosirea denumirii de „manastire”. De nu, totul nu-i decât parada si panorama. Porunca noua dau voua: Sa va iubiti unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, asa sa va iubiti unul pe altul. Întru aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii Mei, daca veti avea dragoste unii fata de altii (Ioan 13, 34-35).

Nimic, nici o însusire oricât de înalta, nici o asceza, nici o stiinta teologica, nici o nevointa, nici o mucenicie nu pot înlocui aceasta porunca absoluta. Si as adauga: daca nu puteti, daca dragostea nu va este accesibila, macar stapâniti-va nervii si mânia, macar purtati-va ca si cum ati iubi – e si aceasta o modalitate acceptabila, de ordin inferior fireste, însa cu sorti de a fi premergatoare a formei superioare si a se preface cu vremea în iubire, fiind un caz al procesului calificat de Constantin Noica: devenire întru fiinta.

 

Nicolae Steinhardt

Anunțuri
 
Scrie un comentariu

Scris de pe 22 Noiembrie 2017 în DRAGOSTEA

 

Cea mai mare nevointa este sa dobandesti dragostea

basmalutaSunt priviri care nu se mai pot întâlni ca înainte, iar aceasta pentru că s-a răcit dragostea. Și nu mai vorbim de iubirea dușmanului, dar ne întrecem în orgolii și cu fratele, fie el prieten, soț sau părinte. Iar principala cauză care distruge relațiile este mândria. Poți să fi ajuns la măsuri duhovnicești înalte, să trăiești ca un ascet, să faci nevoință aspră, dar dacă ai ură în inimă, toate acestea nu îți ajută la nimic, pentru că dragostea este mai presus decât toate; doar ea dă valoare celorlalte osteneli și virtuți.

Am ajuns să credem că noi înșine ne suntem suficienți pentru a trăi, pentru a fi fericiți, pentru a ne mântui, chiar. Ce înșelare grozavă! Tocmai de aceea am pierdut pacea inimii, pentru că am rupt legătura cu frații și trăim doar pentru propriul ego. Iar pacea nu o vom dobândi până nu ne smerim, până nu scoatem ura din suflet, până nu recăpătăm dragostea cea curată de odinioară.

Așa ne-a făcut Dumnezeu – să avem nevoie unul de celălalt, să depindem unul de celălalt, să ne căutăm, să ne completăm, să ne întregim. În singurătate nici bucuria n-ai cui s-o împărtășești, nici suferința cu cine s- împarți. Iar mântuirea tot în raport cu celălalt o dobândești – suportându-i zilnic caracterul dificil, neputințele, acceptându-i defectele și minusurile. Aceasta este cea mai mare nevoință, mai mare decât oricare alta! Și pentru că dragostea este cea mai mare virtute, are și cei mai mulți dușmani, fiindcă rezistența vieții este iubirea!

Elena J.

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 17 Noiembrie 2017 în DRAGOSTEA, ELENA J.

 

Dragoste de mama pentru toti

– Gheronda, cum poate cineva sa stranga intreaga lume in inima lui? – Cum poate imbrtatisa toata lumea, cand mainile lui sunt mici? Pentru a strange cineva toata lumea in inima lui, trebuie sa-si largeasca inima. – Si cum se face lucrul acesta? – Cu dragostea. Dar nici aceata nu ajunge. Este nevoie de dragoste de mama. Mama isi iubeste copiii mai mult decat pe ea insasi. Cine dobandeste aceasta dragoste ii iubeste nu numai pe cei care il iubesc, ci si pe cei care il vatama, caci asa cum mama le justifica pe toate, tot astfel si el gaseste intotdeauna circumstante atenuante pentru ceilalti si ia sarcina asupra sa. Chiar si atunci cand i se fura ceva, tot el simte mustrari de constiinta ca nu cumva hotul sa fie prins si bagat in inchisoare. Isi spune in sinea sa: ” Din cauza mea a fost bagat in temnita. Daca gaseam un mod de a-i da banii de care avea nevoie, nu ar fi furat si nu ar fi fost acum la inchisoare”. Dragostea de mama pe toate le acopera, pe toate le sterge. Daca un copil face o paguba sau se poarta urat, mama lui il iarta indata, fiindca este copilul ei. Asa si tu, cand iti iubesti aproapele cu iubire de mama, ii justifici slabiciunile si nu-i vezi greselile; si chiar daca le vezi, le ierti. Atunci inima ti se umple de dragoste, fiindca devii urmator al lui Hristos, Care ne rabda pe toti. – Gheronda, pe toate le tratez cu o anumita ingustme, strangere de inima. Nu cumva nu am inima? – Tu nu ai inima? Stii ce inima ai? Dar iti lasi ingustimea mintii sa o inabuse, iar apoi te chinuiesti. Cel care are inima larga, pe toate le rabda; pe cand cel cu inima ingusta, dintr-o observatie sau dintr-o intamplare neplacuta, se mahneste mult si nu poate rabda. – De ce, Gheronda? – Fiindca atata suporta bateria lui. – Ce sa fac, ca sa-mi reziste bateria mai mult? – Sa cauti indreptatire pentru neoranduielile si lipsurile celorlalti. Sa infrunti totul duhovniceste, cu credinta si incredere in Dumnezeu. Sa te gandesti ca te afli in mainile lui Dumnezeu, si daca nu se face ceva asa cum vrei si cum doresti tu, sa accepti lucrul asta cu bucurie. – Cum mi se va largi inima? – Pentru ca sa ti se largeasca inima, trebuie sa scoti ceva dinlauntrul ei: sa-ti arunci afara iubirea de sine. Daca se va usca iedera iubirii de sine si a logicii stramte care te inabusa, arborele tau duhovnicesc se va dezvolta liber. Ma voi ruga ca inima ta sa se slobozeasca repede, in chip desavarsit, ca sa se dezvolte si sa se largeasca. Amin. Stiti ce simt eu acum? Simt o asa dragoste de mama, o asa afectiune si gingasie, pe care n-o aveam inainte. Toata lumea incapre inlauntrul meu. Vreau sa-i imbratisez pe toti oamenii, ca sa-i ajut. Caci dragostea nu poate ramane inchisa in inima. Precum curge si se varsa laptele unei mame al carei copilas a murit, tot astfel si dragostea vrea sa se daruiasca.

Pr. Paisie Aghioritul

 
Un comentariu

Scris de pe 13 Octombrie 2017 în DRAGOSTEA

 

Femeia nu este intreaga daca ii lipseste dragostea

Sfântului Apostol Pavel – învăţăturii sănătoase: În căsnicie, dragostea este necesară, motivul este însăşi firea femeii, rod al dragostei (a fost făcută din coasta lui Adam, iar coasta e lângă inimă), nu este întreagă dacă îi lipseşte dragostea. Femeia însăşi izvorăşte iubire din maternitatea ei, pe bună dreptate cerând, la rândul ei, să fie iubită, de vreme ce, din fire şi prin însăşi poziţia sa (de soţie şi de mamă), iubeşte. Reamintesc bărbaţilor, „trăiţi înţelepţeşte cu femeile voastre, ca fiind făpturi mai slabe”, (1Pt. 3,7).

Dragostea faţă de soţie este cu totul îndreptăţită, deoarece singura persoană care fără îndoială va rămâne de partea sa, a bărbatului, este soţia, toate celelalte persoane din jur vor dispărea încet-încet, dar căsătoria soţilor evlavioşi va continua în veşnicie.

Părintele Calistrat Chifan, ganduridinierusalimcom

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 1 Octombrie 2017 în DRAGOSTEA, FEMEIA

 

Dragostea si smerenia cele doua virtuti infratite

– Gheronda, cum ma voi mantui cu atatea patimi ce am? – Cu dragostea si cu smerenia. De indata ce vor creste aceste doua virtuti, mandria si rautatea vor ramane atrofiate, iar patimile vor trage sa moara. In felul acesta, incet-incet, vor disparea toate patimile, iar toate celelalte virtuti vor veni de la sine. De aceea indreapta-ti toate puterile spre dobandirea dragostei si a smereniei. Adevarata dragoste se imbratiseaza cu smerenia ca doi frati gemeni, care se iubesc foarte mult. Dragostea nu se desparte de smerenie. In dragoste gasesti smerenia, iar in smerenie gasesti dragostea. Pentru mine, temelia vietii duhovnicesti este dragostea si smerenia. Unde exista dragoste, acolo locuieste Hristos, Iubirea, iar Harul lui Dumnezeu nu mai vrea sa plece de acolo unde exista smerenie. Atunci Dumnezeu imparateste pretutindeni, iar pamantul se transforma in Rai. Insa acolo unde lipseste dragostea si smerenia, acolo locuieste aghiuta, vrasmasul, iar oamenii traiesc inca de aici iadul impreuna cu el, inrautatindu-si si mai mult starea lor in cealalta viata. Calea cea mai usoara pentru a ne mantui este dragostea si smerenia; pentru acestea vom fi judecati. Aceste doua virtuti Il induioseaza si-L indupleca pe Dumnezeu, iar pe om, faptura mainilor Sale, il urca la Cer. Dupa aceste insusiri, smerenia si dragostea, ii deosebesc Sfinti Ingeri pe copiii lui Dumnezeu, ii iau cu dragoste, ii trec fara frica prin vamile vazduhului si ii urca la Dumnezeu, Parintele cel iubitor.

Cuviosul Paisie Aghioritul, corortodox.blogspot.ro

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 1 Octombrie 2017 în DRAGOSTEA, SMERENIA

 

Pe cand unuia nu-i ajung patru femei intr-o viata, altuia nu-i ajunge o viata sa o iubeasca pe cea unica

pe candÎntr-o zi vei înțelege că sunt persoane care nu te vor trăda niciodată, dar pentru asta va trebui să treci prin foarte multe trădări. Într-o zi vei înțelege că luciul exterior este un nimic în comparație cu frumusețea interioară. Pentru că tot ce e în exterior – va rămâne să lucească până la prima ploaie, dar frumusețea interioară va pâlpâi veșnic. Într-o zi vei înțelege că toate formulele și aforismele culese din lumea exterioară sunt cuvinte goale care nu te vor dezmorți niciodată. Adevărurile la care ai ajuns prin proapria experiență și suferință sunt mult mai importante. Într-o zi vei înțelege că bunătatea, afecțiunea, blândețea și grija – sunt o manifestare a puterii interioare, și nu a slăbiciunii. Cineva nu se mulțumește cu o singură femeie și atunci o caută pe a patra sau a zecea. Pe când altuia nu-i ajunge o viață – pentru a o iubi pe cea unica.

Konstantin Habensky, devorbacutine.eu

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 21 Septembrie 2017 în CASATORIE, DRAGOSTEA

 

Sa indepartam propriul eu din dragostea noastra

– Gheronda, care este masura dragostei? – „Sa va iubiti unii pe altii, precum Eu v-am iubit pe voi”. Prin aceasta Hristos vrea sa spuna ca trebuie intotdeauna sa ne jertfim pentru ceilalti, precum si El S-a jertfit pentru noi. – Se poate ca in jertfa sa existe voie proprie? – Da, se poate. Imi amintesc ca, pe cand eram inca mirean, un om din Konita, indata dupa slujba de Inviere, spunea in auzul tuturor: „Voi merge sus la manastire, sa-i aprind Maicii Domnului candelele”. Insa dupa felul cum o spunea, puteai sa-ti dai seama ca are mandire, voie proprie… Se ducea, deci, noaptea, sus la manasitre ca sa aprinda candelele, doua ore dus si doua ore intors. Si pe ce drum rau mergea! Iar acolo la bisericuta erau toate parasite, aruncate pe ici-colo. De unde sa gasesti pluta de candela si fitil? Si ele facea toata aceata osteneala, dar pana la urma in zadar. Daca ii spuneai: „Cand te vei duce acum acasa, aprinde candela!”, poate ca n-o aprindea! Daca voia intr-adevat sa faca o jertfa trebuia sa mearga si sa aprinda candelele la manastire simplu, fara zgomot. – Deci se poate ca cineva sa faca o jertfa din mandrie? – Cum sa nu? Isi poate jertfi chiar si viata, precum spune Apostolul Pavel, dar dragoste sa nu aiba. (I Cor. 13,3) – Nu-ti amintesti ce spune apostolul Pavel? „Daca dragoste nu am, nimica nu sunt”. Jertfa, ca sa fie placuta lui Dumnezeu, nu trebuie sa aiba elemente omenesti, interes, mandrie etc. Cand cineva se jertfeste cu smerenie, atunci are dragoste si Il induioseaza pe Dumnezeu.

Cand vorbesc despre dragoste, vorbesc despre dragotea adevarata, autentica, care are noblete. Caci te poti impaca la gandul ca ai dragoste pentru ca dai totul, si cu toate acestea dragoste sa nu ai, din cauza ca prin aceasta dragoste vrei sa iesi in evidenta, adica urmaresti interesul personal. Pentru ca dragostea noastra sa fie autentica trebuie sa o purificam, sa indepartam propriul eu din dragostea noastra. Iar cand toti isi indeparteaza propriul eu din dragostea lor, atunci unul este in celalalt si toti sunt unul, fiind de acum inainte unitit de dragostea cea una a lui Hristos. Si in Hristos toate problemele sunt rezolvate, fiindca dragostea lui Hristos dezleaga toate problemele.

Pr. Paisie Aghioritul

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 8 Septembrie 2017 în DRAGOSTEA