RSS

Arhive pe categorii: Uncategorized

Cat de grav este pacatul femeilor care se machiaza si se impodobesc

applying_makeup.jpg

Atentie fetelor, mamelor barbatilor, caci acum sunt foarte multi care se sulimenesc mai rau decat femeile. Ma cutremur ce spune aceasta Sfanta ce va fi la vama 22 cand vor fi judecate femeile de diavoli pentru aranjamentul exterior prin care smintesc si atrag sufletele la desfranare (haine sexi, silicoane, machiaj si celelalte aranjamente).

VAMA A DOUĂZECI ŞI DOUA, A SULIMENIRILOR

Plecând mai departe am ajuns la vama acelora care se sulimenesc, fâcându-şi faţa albă şi rumenă, ca să se arate frumoase, şi să-i tragă pe tineri spre pofta curviilor, şi a acelora care se împodobesc cu feluri de podoabe şi cu flori, şi cu miresme se ung, şi dracii acelei vămi erau mârşavi şi foarte grozavi şi urâţi, arătându-se ca şi cum ar fi femei sulimenite, şi cu feluri de podoabe pe capetele lor, şi alţii cu mulţime de flori împodobiţi şi ieşea o mare putoare de la dânşii, şl alţii se arătau cu cutii, cu dresuri, cu păhăruţe pline de scârnăvii.

Şi dacă m-au văzut, că sunt femeie au alergat asupra noastră urlând şi zbierând ca nişte fiare sălbatice, repezindu-se să mă răpească din mâinile sfinţilor îngeri, şi făcând chipuri curveşti şi măscăriciuni, şi cercându-mă foarte cu de-amănuntul, una câte una, de m-am sulimenit, şi m-am dus la biserică sulimenită şi în ce zi m-am sulimenit, şi de câte ori, sau de m-am spălat cu gând să mă fac mai albă, să plac celor ce mă vor vedea, sau de m-am uns cu niscaiva miresme şi unsori mirositoare, pentru pofta curviei, nelăsându-mă după cum m-a făcut Dumnezeu.

Şi se mirau dracii cum am ajuns până la acea vamă, şi eu tremuram de frică şi fiind femeie săracă, n-am făcut, nici ştiu să mă fi dres vreodată şi la unele m-am aflat vinovată şi se repezeau dracii să mă răpească, din mâinile sfinţilor îngeri şi dând sfinţii îngeri din cele ce mi-a dăruit Sfântul Vasile, am scăpat şi de la această blestemată vamă, şi strigau dracii şi scrâşneau cu dinţii, şi se lăudau că vor umple iadul de femeile, care se sulimenesc şi se împodobesc.

Şi ducându-ne vorbeau sfinţii îngeri între dânşii, vezi de la această vamă nu scapă nici una din femeile acelea care se sulimenesc, şi se împodobesc, ca să se arate frumoase, că le răpesc dracii de la această vamă şi le aruncă jos în iad, fiindcă ele socotesc că n-ar fi păcat, şi este mai mare decât curvia, că dă sminteală celor ce le vor vedea, şi răpesc pe tineri, asemănându-se dracilor.

Mărturia Sfintei Teodora despre Vamile Vazduhului

Reclame
 

Urare de ziua Sf. Imparati Constantin si Elena

sfintii-constantin-si-elena

Ai nume de sfântă? Să o dovedești!
Cu-aceleași virtuți tu să înflorești.

Sfânta Împărăteasă era mult smerită,
Cu blândețea firii era-mpodobită.

Inima-i era plină cu iubire,
Nu știa de ură sau de învrăjbire.

Făcea fapte mari, rănile-alina,
Haina-mpodobită de pe ea-și dădea.

Și deși bogată, cu avere multă,
Ea doar în virtuți se făcea avută.

Se ruga cu foc, mâinile-nălțând,
Spre cerul albastru, rugă aducând.

Dacă pe vrăjmașul ai să biruiești,
Tu ca ea în ceruri ai să strălucești.

Elena J. – vă doresc tuturor ce purtați numele Sfinților Împărați, multă sănătate, înțelepciune, pace și bucurii duhovnicești. La mulți ani cu Dumnezeu!

 
2 comentarii

Scris de pe 20 mai 2019 în ELENA J., Uncategorized

 

Pentru trup…

57598438_642820536162413_5931584547148791808_n

Pentru trup munceşti tu zilnic
Să-l îmbraci, să-l încălzeşti,
Să nu simtă vreo durere,
Cu ce-i mai bun să-l hrăneşti.

Însă, sufletul din tine
Stă uitat şi părăsit;
El aceeaşi haină poartă
De când nu l-ai spovedit.

Câte ore pentru trup
Îți rezervi zilnic, mereu?
Câte, însă, pentru suflet
Rezervi şi lui Dumnezeu?

ELENA J.

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 5 mai 2019 în ELENA J., Uncategorized

 

Astazi, nu mai jertfim lui Baal junghiindu-ne proprii copii, ci ii pierdem sufleteste si ii sacrificam noilor idoli ai societatii postmoderne de consum

Untitled

Astăzi, nu mai jertfim lui Baal junghiindu-ne propriii copii, ci îi pierdem sufletește și îi sacrificăm noilor idoli ai societății postmoderne de consum! Îi lăsăm să ardă în focul patimilor aprinse de senzualitatea deșănțată a acestui veac! Îi lăsăm pradă ideologiilor de tot felul, care îi duc în robia cea mai cumplită a minții, care nu mai poate distinge ce e normal față de ce e anormal, naturalul de împotriva firii, bărbatul de femeie, viața de moarte!

Cum de ajungem aici?

Pentru că pe noi înșine nu ne aducem înaintea lui Hristos. Și dacă pe noi nu ne dăruim Lui, atunci cu atât mai puțin putem aduce pe alții, fie ei și din propria noastră familieSacrificăm propriii copii, propria soție sau propriul soț lui Baal-Peor, pentru că noi înșine căutăm altceva în viața noastră.

Vrem bunăstare, confort material, apreciere și recunoaștere în această lume, mai mult decât vrem împlinire duhovnicească și răspuns bine primit al rugăciunilor de pocăință. Ne conformăm mai mult cerințelor pe care această lume le pretinde de la noi, decât cerințelor pe care Hristos le așteaptă de la noi.

Să facem acest exercițiu: să ne cercetăm și să vedem, cât efort, cât timp, cât cuvânt, câtă rațiune, câtă energie, câtă faptă cheltuim pentru a ne face plăcuți, acceptați, răsplătiți în această lume și pentru scopurile lumești, și cât efort, câtă cercetare de sine, câtă dedicare întru rugăciune și pocăință facem pentru a fi bineplăcuți lui Dumnezeu, pentru a ne simți realmente mădulare vii ale Bisericii?

Iubiții mei fii și fiice sufletești,

Sunt convins că cei mai mulți dintre dumneavoastră nu duc și nu caută o viață materială de lux. Majoritatea munciți aprig și cu multă sudoare pentru a avea o viață cât de cât decentă după standardele lumii de astăzi. Însă tocmai aici este problema: că standardele acestei lumi nu mai sunt firești. Nu mai sunt conforme naturii noastre. Este nefiresc să fii nevoit să muncești zi-lumină și să nu mai vezi chipul copilașilor tăi decât seara, când ești mult prea ostenit să le mai dăruiești un zâmbet, o mână caldă, o inimă primitoare.Este nefiresc să nu ai timp pentru soția ta sau pentru soțul tău și toată relația în familie să se rezume la cele de strictă necesitate. Este nefiresc să nu poți sta, în tihnă, cu prietenii tăi cu care să discuți nu despre facturi sau despre ultimul model de telefon mobil sau de tabletă, ci despre viața veșnică, despre suflet, despre prietenie!

Din nefericire, în lumea în care trăim sunt călcate în picioare și sacrificate familia, prietenia, orice năzuință către înalt a sufletului omenescPrimim, în schimb, surogate și droguri, adică plăceri deșarte, prin consum, și adicții care au rolul de a acționa ca anestezice care să acopere durerile inimii. Acesta este „contractul” pe care ni-l propune această lume: dă-mi sufletul tău și al celorlalți din casa ta, și-ți voi da, în schimb, senzații tari care să te facă să uiți de adevărata ta menire, care să-ți amuțească glasul conștiinței și zvâcnetul inimii tale. Vedem limpede că această așezare împotriva firii începe să se transfere și în cele care până acum păreau de la sine înțelese: deosebirea dintre femeie și bărbat, definiția și sensul căsătoriei, al familiei. Cele două aspecte se împletesc și se presupun: pe de o parte, robia în societatea de consum, iar, pe de alta, desființarea totală a persoanei în ideologiile postmoderne.

Iubiți creștini,

Cum putem ieși din această nouă, cumplită și ultimă robie? Făcând tot ce ține de noi pentru a nu încheia acest „contract” cu lumea. Conștientizând că sufletul nostru și al celor de lângă noi a fost răscumpărat cu scump sângele Mântuitorului Hristos (I Petru 1, 18-19). De ce să aruncăm mamonei sufletul nostru, pentru care Dumnezeu Și-a dăruit spre jertfă Unicul Său Fiu? De ce să jertfim lui Baal-Peor sufletele copiilor, soților, prietenilor noștri pentru care Hristos S-a răstignit și a înviat?

Preasfintitul Macarie, cuvantulortodox.ro

 
Un comentariu

Scris de pe 30 martie 2019 în Uncategorized

 

Dobandeste pacea si mii de oameni din jurul tau se vor mantui!

SERAPHIM_SAROV_ISTIAIA_thumb

  • “In ziua de azi, din pricina racelii noastre aproape universale fata de sfanta noastra credinta in Domnul nostru Iisus Hristos, si a lipsei noastre de atentie fata de lucrarile Proniei Sale Dumnezeiesti in noi si fata de partasia omului cu Dumnezeu,am ajuns atat de departe, incat se poate spune ca aproape am parasit adevarata viata crestina. Marturiile Sfintei Scripturi ni se par acum de neinteles (…) Aceasta neputinta de a intelege se datoreaza faptului ca ne-am indepartat de simplitatea cunoasterii crestine originale. Sub pretextul educatiei, am ajuns la o asemenea ignoranta, incat lucrurile pe care stramosii nostri le-au inteles asa de usor, noua ni se par aproape de neconceput.(…) Am devenit atat de neatenti la lucrarea mantuirii noastre, incat interpretam gresit si multe alte cuvinte din Sfanta Scriptura, si asta pentru ca nu cautam harul Domnului, si pentru ca, in mandria mintilor noastre, nu ii ingaduim sa se salasluiasca in sufletele noastre. De aceea nu avem adevarata luminare de la Domnul, pe care El o trimite in inimile oamenilor care flamanzesc si inseteaza profund dupa dreptatea sau sfintenia Sa”.
  • Pacea sufleteasca se obtine prin dureri. Semnul vietii duhovnicesti este adancirea omului inlauntrul sau si tainica lucrare in inima sa“.
  • Virtutea nu este o pară pe care s-o inghiti dintr-o data. Căci nu este usor ca cineva sa biruiasca desertaciunile acestei lumi. Un om devine smerit, sigur si incercat numai dupa ce, cu ajutorul rugaciunii, suporta numeroasele ispite ce-i vin fara voia lui. Rabdarea este sarguinta sufletului in lucrarea lui”.
  • Totdeauna sa te cercetezi pe tine insuti sa vezi daca te afli in Duhul lui Dumnezeu sau nu. Sa nu te lasi pana ce Domnul Dumnezeu Duhul Sfant, Cel cautat nu va fi aflat si va petrece iarasi impreuna cu noi prin harul Sau”.
  • “In pilda fecioarelor intelepte si a celor nebune, cand cele nebune au ramas fara de untdelemn, cele intelepte le-au spus: <<Mergeti la cei ce vand si cumparati>>” (Matei 25:9). Dar dupa ce au cumparat, usa camarii mireselor era deja inchisa, iar ele n-au mai putut intra. Unii spun ca lipsa untdelemnului din candelele fecioarelor nebune se talcuieste ca fiind lipsa de fapte bune in vremea vietii lor. O asemenea interpretare nu este foarte corecta. De ce le-ar lipsi lor faptele bune, cand sunt numite fecioare, chiar daca nebune? Fecioria este virtutea suprema, o stare ingereasca, si ar putea tine locul tuturor celorlalte fapte bune. Eu cred ca ceea ce le lipsea lor era harul Prea-Sfantului Duh al lui Dumnezeu. Aceste fecioare au practicat virtutile, dar, in ignoranta lor duhovniceasca, au crezut ca viata crestina consta doar in facerea de bine. Facand fapte bune, ele credeau ca fac lucrarea lui Dumnezeu, dar putin le pasa daca au obtinut harul Duhului Sfant.Aceste moduri de viata, bazate doar pe facerea de bine, fara a incerca cu atentie daca aduc harul Duhului Sfant, sunt mentionate in cartile Sfintilor Parinti: “Exista o alta cale ce pare buna la inceput, dar care sfarseste in adancul iadului.”
  • Orice fapta buna facuta intru Hristos ne aduce harul Duhului Sfant, dar mai mult decat oricare ne aduce rugaciunea, pentru ca ea este oarecum la indemana noastra ca o arma pentru dobandirea Duhului Sfant”.
  • “Puteti judeca cat de mare este puterea rugaciuniiatunci cand este savarsita din toata inima, chiar si in cazul unei persoane pacatoase, in urmatoarea pilda din Sfanta Traditie: Cand, la rugamintea unei mame disperate careia ii murise singurul fiu, o prostituata pe care o intalnise, inca necurata dupa ultimul ei pacat, miscata fiind de durerea adanca a mamei, a strigat catre Domnul: Nu de dragul unei sarmane pacatoase ca mine, ci pentru lacrimile unei mame ce-si jeleste fiul si crezand cu tarie in bunatatea Ta cea plina de dragoste si in puterea Ta cea nemasurata, Hristoase Dumnezeule, inviaza-l pe fiul ei, o, Doamne!” Si Domnul l-a ridicat din morti”.
  • “Procedeaza ca in afacerile negustoresti: principalul nu este sa faci negot si atata tot, ci sa castigi mai mult; tot asa si in lucrarea vietii crestinesti nu trebuie sa-ti pui toata silinta numai in aceea ca sa te rogi sau sa faci oricare alta fapta buna. (…) Daca vom cugeta bine asupra poruncilor Mantuitorului Hristos si a celor apostolesti vom vedea ca datoria noastra crestineasca nu consta atat in sporirea numarului faptelor bune, ce slujesc numai ca mijloace scopului nostru crestin, ci si din a scoate din ele cel mai mare folos, adica in castigarea celor mai imbelsugate daruri ale Sfantului DuhDe pilda, simti ca te invrednicesti de mai mult dar dumnezeiesc prin rugaciune si priveghere, privegheaza si te roaga; aduce mai mult duh dumnezeiesc postul, posteste; aduce mai mult milostenia, fa milostenie si tot asa cugeta despre fiecare fapta buna facuta pentru Hristos“.
  • Desi apostolul spune: “Rugati-va neincetat (I Tesalonicieni 5:17), totusi, dupa cum va amintiti, el adauga: “Vreau sa graiesc cinci cuvinte cu mintea mea, ca sa invat si pe altii, decat zece mii de cuvinte in limbi.” (I Corinteni 14:19). Iar Domnul spune: “Nu oricine Imi zice: Doamne, Doamne, va intra in imparatia cerurilor, ci cel care face voia Tatalui Meu Celui din ceruri.” (Matei 7:21), adica cel ce face lucrarea Domnului si, mai mult, o face cu cinstire, caci “blestemat este tot cel care face lucrul Domnului cu nebagare de seama” (Ieremia 48:10)”.
  • “Nu trebuie sa ne asumam nevointe ascetice dincolo de puterile noastre, ci sa incercam sa ne facem trupul prieten credincios si vrednic de practicarea virtutilor. Trebuie sa mergem pe calea de mijloc. Trebuie sa fim intelegatori fata de neputintele si imperfectiunile noastre sufletesti si sa avem rabdare fata de defectele noastre, asa cum avem fata de defectele altora. Dar nu trebuie sa trandavim, ci trebuie sa ne silim spre imbunatatirea firii noastre. (…) Nu oricine isi poate impune siesi o regula severa de asceza in toate, sau sa se priveze pe sine de tot ceea ce n-ar face decat sa-i dezvaluie slabiciunile. Altminteri, prin epuizarea trupeasca, sufletul slabeste si el. In special, vinerea si miercurea, si mai ales in timpul celor patru posturi, trebuie luata o masa o data pe zi, iar ingerul Domnului se va apropia de tine. La pranz mamanca suficient, la cina fii moderatDar un trup care este epuizat de penitenta si de boala trebuie intarit printr-un somn moderat, hrana si bautura moderate indiferent de perioada de timp“.
  • “Cu orice pret, noi trebuie sa incercam a pastra pacea sufletului si sa nu ne tulburam la jignirile venite de la altii. Nimic nu este mai pretios decat pacea intru Hristos Domnul. Sfintii Parinti aveau mereu un duh de pace si, fiind binecuvantati cu harul lui Dumnezeu traiau mult. Dobandeste pacea, si mii de oameni din jurul tau se vor mantui. Atunci cand un om se afla intr-o stare de pace a mintii, el poate de la sine sa le ofere celorlalti lumina necesara luminarii ratiunii. Aceasta pace, ca pe o comoara nepretuita, Domnul nostru Iisus Hristos a lasat-o drept mostenire ucenicilor Sai inainte de moarte. (In. 14,27) Apostolul mai spunea despre ea: “si pacea lui Dumnezeu, care covarseste orice minte, sa va pazeasca inimile si cugetele voastre intru Hristos Iisus” (Filip. 4,7). Introdu mintea inlauntrul inimii si dai de lucru acolo cu rugaciunea; atunci pacea lui Dumnezeu o umbreste si ea se afla intr-o stare de pace. Trebuie sa ne obisnuim sa tratam jignirile venite de la altii cu calm, ca si cum insultele lor nu ne privesc pe noi, ci pe altcineva. O astfel de practica ne poate aduce pacea inimii si o poate face lacas al lui Dumnezeu insusi. Daca nu se poate sa nu te tulburi, atunci, cel putin, e necesar sa incerci sa iti infranezi limba, dupa cuvantul psalmistului: “tulburatu-m-am si n-am grait (Ps. 76, 4). Pentru a ne pastra pacea sufletului, este nevoie sa evitam cu orice pret a-i critica pe altii. In mod aparte, pentru a pastra pacea sufleteasca trebuie evitata acedia si sa te straduiesti a avea un duh vesel si nu trist. Trebuie sa incerci sa iesi din aceasta stare cat mai iute cu putinta. Atentie la duhul intristarii, caci aceasta da nastere la toate relele. O mie de ispite apar din pricina lui: agitatie, furie, invinuire, nemultumirea de propria soarta, ganduri de desfranare, schimbare permanenta a locului. Uneori duhul cel rau al intristarii pune stapanire pe suflet si il lipseste de umilinta si bunatate fata de frati si da nastere la repulsie fata de orice conversatie. Atunci sufletul evita oamenii, crezand ca acestia se afla la originea tulburarii sale si nu intelege ca pricina tulburarii sale se afla intr-insul. Sufletul plin de intristare si parca scos din minti este incapabil sa accepte in pace sfaturile bune ce i se aduc sau sa raspunda cu umilinta la intrebarile ce i se pun. Primul medicament cu ajutorul caruia omul isi afla in curand mangaiere sufleteasca este smerenia inimii, asa cum ne invata sfantul Isaac Sirul. Aceasta boala este tratata cu rugaciune, abtinere de la graire in desert, lucru de mana, dupa puterile fiecaruia, citirea Cuvantului lui Dumnezeu si rabdare; caci el se naste din lasitate, trandavie si graire in desert.
  • “Pentru acest motiv se numeste Maica Domnului “rana dracilor“, fiindca nu poate satana sa piarda pe om, atata timp cat omul nu inceteaza sa alerge la ajutorul Maicii Domnului“. Sf. Serafim de Sarov, http://www.cuvantul-ortodox.ro

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 16 martie 2019 în Uncategorized

 

Nepotrivirea de caracter

70251_casatorie

Lipsa smereniei este cauza multor tulburări. Omul smerit știe să rabde, să cedeze, să-și păstreze nădejdea. Smerenia nu are nimic de-a face cu nefericirea, nu provoacă milă, nu este o atitudine lipsită de demnitate, înjositoare. Smerenia este o virtute plină de sens; îngăduie, îndură, tace, lasă loc mâniei. Smerenia este putere și nu slăbiciune. Nu înseamnă, firește, că celălalt îl exploatează și-l chinuiește pe omul smerit. Femeile se plâng adeseori de duritatea și violența bărbaților. Dar faptul că bărbatul se impune prin forță și brutalitate vădește în realitate lipsă de bărbăție, lipsă de educație, stări psihice nesănătoase provenite din conflicte din copilărie. Familia nu este o arenă a disputelor unde domină adversarul mai puternic și mai tare, ci tărâm sfințit al tăcerii, al păcii, al dragostei, al seninătății, al liniștii, al simplității și al bucuriei adevărate.

Deci când conviețuirea nu aduce bucurie, cei doi vor căuta în altă parte bucuria. Infidelitatea conjugală a luat proporții uriașe, iar rănile care rămân în urma ei sunt multe și nelecuite. Păcatul adulterului este astăzi în floare, iar oamenii, din păcate, îl îndreptățesc cu multă ușurință, îl tolerează, iar unii chiar se laudă și se fălesc cu el. Cineva se simte atras spre adulter din pricină că dragostea pentru cel pe care spunea că îl va iubi întreaga viață slăbește. Aceasta este cauza principală în jurul căreia se împletesc, desigur, și diferite alte pricini. Infidelitatea este și una dintre principalele cauze ale divorțuluiCriza prin care trece o căsnicie este câteodată, am putea spune, firească, la fel ca norii pe cer, dar trebuie să mai existe și părerea de rău, iertarea, pocăința, refacerea relației, o atitudine mai călduroasă și schimbarea. Astăzi, în epoca noastră liberală, lipsită de opreliști și amețitoare, în numele sacrosanctelor drepturi care uită sistematic de îndatoriri, flutură stindardul colorat cu inscripția „nepotrivire de caracter” menită să justifice un divorț imediat. Dar cine a zis vreodată că există un om care să se potrivească în mod absolut cu altul în ceea ce privește caracterul său? Faptul că nu ne simțim identici nu înseamnă că este cazul să ne despărțim, să nu mai vorbim niciodată, să ne ucidem.

Căsătoria nu este o soluție temporară, ci trai împreună pentru toată viața, spre întregire a unuia prin altul, desăvârșire și îndumnezeire.

Monahul Moise Aghioritul

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 16 martie 2019 în Uncategorized

 

Pravila daruita monahiei ANTONIA de catre MAICA DOMNULUI pentru copiii avortati

Schimonahia Antonia (in lume Anastasia Eacolvlena Kavesnikova) s-a nascut in 1904 in Don, satul Dolgoe, intr-o familie de crestini care pastrau traditiile cazacilor de pe Don. Inca din copilarie s-a intilnit cu stareti (vazatori cu Duhul) care o sfatuiau sa aleaga monahismul, insa ea a ales casatoria si a dus Crucea familiei pina la urma. A trecut prin toate chinurile prigoanei comuniste si prin psihiatrie unde incercau sa o “lecuiasca” de credinta in Hristos.

Si totusi Domnul a invrednicit-o pina la urma de monahism cu numele de Apolinaria si cu schimonahie cu numele de Antonia, si i-a dat multe din darurile sale ca: vazatoare cu duhul, rugaciune cu har, darul de a linisti si a lecui.
Nu a trecut asa mult de la moartea ei adica din 1998, insa numele ei este deja foarte raspindit printre crestinii din Rusia si peste hotare. Din zi in zi se mareste numarul pelerinior care vin la mormintul ei. Lumea petrece mult timp acolo, aprind luminari, se roaga si primesc ajutor.

Despre Pravila data de catre Nascatoarea de Dumnezeu

In tinerete Anastasia (numele de mirean) a facut avort (dupa unele spuse a avut pierdere de sarcina) si se caia cu lacrimi de acest pacat. Odata cind se ruga in Biserica in fata icoanei Maicii Domnului cu chipul “Aflarea celor pierduti” a observat cum Nascatoarea de Dumnezeu a intors capul peste dinsa. A 2-a zi dimineata devreme a venit in aceeasi Biserica si a rugat paznicul sa nu permita nimanui sa intre si s-a rugat in genunchi, fierbinte, facind o balta de lacrimi in fata chipului facator de minuni al Maicii Domnului. Deodata cineva din urma s-a atins de 3 ori de umarul sau. Ea s-a intors si vede o femeie in haina de egumena si 2 monahii. Egumena ii spune “De ce plingi? Asculta, eu te voi ajuta. Numai 3 pacate nu se iarta oamenilor si anume: hula catre Duhul Sfint, sinuciderea, mindria. Pruncul omorit trebuie botezat.” Si i-a dat detalii ce rugaciuni sa faca. Anastasia a simtit o liniste profunda, a multumit, a facut o metanie mare in fata icoanei si cind se uita din nou, a observat ca e singura in Biserica. Merge la paznic si intreaba “cine a fost? -Nimeni n-a putut intra tot a fost incuiat” aude raspunsul. Anastasia a indeplinit pravila, de atunci ea a pornit pe calea mintuirii si la sfirsitul vietii a devenit schimonahie cu numele de Antonia. Pe multi i-a dus spre mintuire si pocainta. Pentru nevointa sa i-a dat Domnul darul inaintevederii. Multe minuni s-au infaptuit cu rugaciunile matusii ca: indreptarea copiilor, aranjarea familiilor, aducerea la credinta a necredinciosilor, cununia perechilor, sa nasca celor ce nu puteau mai inainte sa faca copii, de gasire a lucrurilor si oamenilor pierduti.

Cu rugaciunile matusei s-au construit si reconstruit Biserici si manastiri, iar acei preoti si mireni care au venit la mormintul ei sa slujeasca panihida si sa se roage, niciodata n-au ramas fara ajutor si liniste. Pentru faptul ca maica a marturisit fara frica pravila data de Maica Domnului, a fost preintimpinata ca pentru aceasta vrajmasul va jupoia pielea de pe dinsa, adica scirbe foarte foarte mari va avea. Insa matusa nu s-a infricosat sa ia aceasta cruce pentru toti si pentru toate. Multe familii s-au salvat de destramare si multi prunci au venit pe lume pentru rugaciunile ei. Insa la toti de la prima intilnire matusa le dadea Pravila de rugaciune. Acest mare pacat al prunc uciderii din pintece este si pacat personal si al neamului si al intregului popor.

DIN INVATATUILE STARETEI ANTONIA

Matusa Antonia spunea ca sa ucizi un prunc este mai strasnic decit un om matur, pina la al 7 lea neam de pe mama si tata vor suferi de destramarea familiilor, si scirbe de la betie, curvie, narcomanie, boli de moarte si altele, deoarece sufletul pruncului este intocmai ca al ingerului. Pentru avort cineva din urmasi va varsa neaparat singe. Rascumparind prunc-uciderea prin pocainta, prin rugaciunea data de catre Nascatoarea de Dumnezeu, si fapte de milostenie, se va opri sau se va inmuia minia Domnului.

Schimonahia Antonia

Anume pentru acest pacat greu se apropie rapid cel de-al 3-lea razboi mondial, iar dupa dinsul sfirsitul lumii. Daca ne vom ruga si vom scoate aceste suflete din iad, zilele lumii se vor mai intinde, iar daca nu se vor scurta rapid zilele.

Necatind la scirbe si prigoana, ea s-a rugat permanent pentru pacatele sale si pentru salvarea omenirii care piere. Foarte multi se roaga la moment cu aceasta Pravila, si chiar daca aceasta Pravila a fost data de Nascatoarea de Dumnezeu de multi este hulita. Iar altii din “frica fariseiasca” o tin ascunsa de lume, insa sa taci este o infractiune, deoarece prin aceasta Pravila ne salvam copii si rudele de minia Domnului.

Sufletele pruncilor se elibereaza din chinurile iadului, despre aceasta avem multe marturii, cei care au indeplinit corect Pravila s-au invrednicit de vedenii cu sufletele deja salvate, lumea marturiseste desprea aceasta cu mina pe Cruce si Evanghelie, de asemenea, cum dupa indeplinirea Pravilei, au avut loc schimbari in viata personala, si acesti oameni devin propovaduitori de pocainta si lupta pentru interzicerea avorturilor. De multe ori aceste persoane sunt prigonite si de unii ascultatori “fierbinti” care inca nu au atins maturiatate duhovniceasca. Cei insa care au atins maturitate duhovniceasca, se adreseaza staretilor adevarati dupa sfat precum Kuksa de Odesa, Amfilohie de la Poceaev, schiegumenul Ieronim (din Sanaxar) protoiereul Nicolai (Gurianov) arhiepiscopul Inokentie Veniaminov. Vladica Inokentie Vieniaminov a binecuvintat sa fie citita aceasta pravila in timpul zilei (in drum spre lucru , in pauzele zilei) adica cei ce n-au putinta sa citeasca toata pravila deodata, sa o faca pe bucati. Vladica a binecuvintat spunind “Iata asa va fi mai corect, ca noi nu avem timp de rugaciune, macar asa rugati-va, Domnul va binecuvinta. Rugaciunile sunt tipaite in asa mod cum au fost lasate de catre Nascatoarea De Dumnezeu. De ce anume asa? Noi pacatosii nu trebuie sa judecam.

“LASATI COPIII SA VINA LA MINE”

Desigur, trebuie inteles corect tot ce a fost spus de stareta, deoarece totul depinde de pocainta noastra, spre care ii chema pe toti matusa. Despre Pravila primita de la Nascatoare de Dumnezeu matusa spunea “Impartiti la cit mai mult, impartiti, Insusi Kuksa a binecuvintat”.

DESPRE PRAVILA SCHIMONAHIE ANTONIA PENTRU COPII AVORTATI

Schimonahia Antonia spunea ca foarte multe suferinte ne asteapta pentru singele acestor copii nevinovati. Foarte multa hula exista pe internet contra acestei Pravile. Cum de oare a reusit vrajmasul sa insele atitea oameni imbisericiti? Multi numesc hula din pricina cinului Bisericesc a acestui tip de botez. Dupa Sf Ioan Gura de Aur “in botez, prin apa vine darul, iar actiunea duhovniceasca consta in renastere si reinoire. Cu a cui putere?” Apa este locul botezului, insa Tainele dupa scrisele sfintului ”se savirsesc cu puterea Tatalui si Fiului si Sfintului Duh” Si deoarece trupul (copilului avortat) nu-l avem, iar sufletul copilului sa-l cufundam in apa nu putem, desigur, ca se cere de la mama (care a facut prunc ucidere) sa ceara in rugaciune reinoirea si renasterea sufletului Pruncului omorit, cu mare Mila Domnului, pentru multele lacrimi ale mamei. Oare nu vrea asta Domnul? Referitor la lacrimi, ne scrie pr. Ioan Damaschin cind ne spune despre tipurile de botez “al saselea este botezul prin lacrimi si pocainta prin foarte multa munca”. Deci schimonahia Antonia nu cere botezul pruncilor ucisi in apa, deoarece acest prunc nu mai e pe pamint, ci cere mila mintuitoare a Domnului pentru prunc dupa moarte. In pravila se face referire la rugaciuni canonice catre Preasfinta Treime, Maica Domnului, 4 sfinti, si se roaga cu smerenie pentru botezul pruncilor, cere, insa nu si infaptuieste personal taina Botezului.

PRAVILA.

-Rugaciunile de dimineata (dupa cartea de rugaciuni) pina la Crez (inclusiv). Mai departe:
-In numele Tatului Amin, al Fiului Amin, al Sfintului Duh Amin
-Cei ce intru Hristos v-ati Botezat, In Hristos v-ati si imbarcat (de 3 ori)
-Aliluia ( 3 ori)
Sufletului pruncului i se da nume de barbat din rindul sfintilor Domnului, si adresindu-ne catre sfinti cerem asa:
-Sfintea Ioane botezatorule, boteaza-mi copilul (numele) omorit in pintece, care sta in temnita
-Sfinta mare mucenita Varvara, alatura-mi copilul (numele) omorit in pintece, care sta in temnita
-Sfinte Simion Primitor de Dumnezeu, cum l-ai primit pe Hristos, primeste-mi copilul (numele) in miinile tale, omorit in pintece, care sta in temnita
-Sfinta Ana Prorocita, primeste copilul meu (numele) ca o mama de botez, omorit in pintece care sta in temnita
In continuare urmatoarele rugaciuni:
-48 de ori Imparate Ceresc… si 40 metanii mari
-48 de ori Tatal Nostru…. si 40 de metanii mari
-48 de ori Psalmul 50….. si 40 de metanii mari (cei care nu pot , se permite in loc de 50, sa citeasca de 48 de ori rugaciunea lui Iisus.)
-48 de ori Usa Milostivirii….si 40 de metanii mari
Dupa aceasta sfirsitul rugaciunilor
-Cuvine-se cu adevarat…

Matusa Antonia permitea sa te rogi si pentru alti prunci, nu numai pentru ai tai personali. De asemnea este necesar ca dupa indeplinirea Pravilei pentru fiecare prunc sa dai de pomana pelinici, caciulite, luminari, cruciulite, si de dat pentru botezul unui copil orfan sau la vreo casa de copii sau la vreo familie saraca. De asemeni, cite avorturi sau pierdere de sarcina ati avut, pentru fiecare trebuie de repetat Pravila in parte. Celor ce au folosit alte metode de ucidere a pruncilor prin otravuri, spirale, anticonceptionale, sa indeplineasca aceasta rugaciune de 5 ori pe an, nu mai des, deoarece orice viata incepe de la concepere si orice metoda de oprire a vietii inseamna sa omori. Mai departe in fiecare zi pina la moarte de spus rugaciunea “Doamne, miluieste copii mei, omoriti in pintecele meu. Doamne Iisuse Hristoase, pentru mare mila Ta, pentru credinta si lacrimile mele, boteaza-i dupa mare mila Ta si nu-i lipsi pe ei de lumina Ta Dumnezeiasca” (de 3 ori pe zi) Aceasta pravila se poate de indeplinit in 2, in 3 , in 4, pentru un suflet astfel se usureaza indeplinirea ei. Daca in 2 citim cite 24 de ori fiecare daca in 3, de 16 ori fiecare, si tot asa. Aceasta Pravila se poate indeplini si pentru cei care stau la pat, sau care nu vor, pentru parinti, rude, prieteni, atit femeilor cit si barbatilor. Cei ce au facut Pravila pentru altii, au avut vedenii cu sufletele pruncilor mintuiti. Metaniile le putem face si pentru cei ce nu sunt in stare sa le faca, sau daca le vine greu sa le faca incetisor , dupa citirea rugaciunilor, insa noaptea intre orele 12 si 3, o metanie este egala cu 40 (din invataturile Pelaghei de la Rezani).

Si asa aceasta Pravila este o mila a Domnului pentru timpurile noastre, Maica Domnului si-a luat toate asupra ei, noua ne ramine sa gasim timp (indeplinirea pravilei dureaza la 2 ore jumate). Sa nu pierdem timpul frati si surori, cautati preoti care sa binecuvinteze, daca nu-i gasiti cereti binecuvintare de la Dumnezeu si Maica Domnului. Facind aceasta Pravila se scoata blestemul de pe neam. Ar fi de dorit ca in fiecare biserica si manastire sa fie sute sau mii de foi cu aceasta Pravila (scoasa la tipar) astfel s-ar schimba tot poporul in scurt timp.

Dragi frati si surori, mintuiti cu aceasta Pravila, sufletele copiilor vostri, caiti-va la spovedanie, rugati-va dimineata si seara (dupa cartulia de rugaciuni) Impartiti cit mai multe copii ale acestui text pe internet. Unei femei care se ruga cu aceasta Pravila i s-a descoperit ca este necesar de indeplinit de cel putin 40 de ori pentru neam aceasta pravila, astfel se va mintui tot neamul.

Ii multumesc fratelui vaceslav pentru acest text tradus din rusa, https://vremuritulburi.com/2016/02/02/despre-pravila-daruita-de-catre-maica-domnului-schimonahiei-antonia-adica-rugaciunea-pentru-copii-avortati/

 
Un comentariu

Scris de pe 16 februarie 2019 în Uncategorized