Cel care se impartaseste cu Cinstitul Trup si Sange al Domnului nu se poate imbolnavi si nu se poate virusa

Unul dintre foștii mei colegi de seminar, apropiat PS Damaschin, vicarul de la Suceava, mi-a trimis următorul mesaj:

Vreau sa aveti in vedere faptul ca ierarhul nostru IPS Pimen a slujit in noaptea de Pasti precum si luni, alaturi de toti parintii de la Sf. Ioan. Cu totii s-au impartasit dintr-un potir, afara de unul singur, parintele diacon care a facut paracliserie si s-a ingrijit de buna randuiala a slujbei. Acum, dupa atat de multa vorbarie si indignare pe la televizor, au ajuns testele parintilor si ale muncitorilor de la Sf. Ioan. Din toti cei testati, unul singur a iesit pozitiv si acesta este tocmai parintele care nu s-a împărtășit din potirul ținut de ÎPS Pimen. Aceasta a randuit Dumnezeu pentru cei căldicei care se apropie de Sf. Potir și de „infama linguriță”, cu frica de contaminare cu viruși și pentru cei care nu vor să priceapă odată că este Sfântul Trup și Sfântul Sânge al Domnului, izvorul vieții și a tot harul în acel potir. SĂ LUĂM AMINTE!

Pr. Nicu Dorneanu

 

Puterea Sfintei Impartasanii

Într-un sătuc din Ardeal s-a petrecut o întâmplare minunată. O femeie foarte credincioasă care se ocupa cu creşterea albinelor (avea stupină) a observat că de la o vreme nu prea mai merg bine stupii, albinele produceau puţină miere. Auzise de la o altă credincioasă că dacă pui într-un stup Sfânta Împărtăşanie, albinele o să dea o producţie foarte mare de miere. Şi atunci, a mers la Sfânta Biserică, s-a spovedit şi s-a împărtăşit, dar, în loc să înghită Sfânta Împărtăşanie, a ascuns-o sub limbă şi apoi, ajungând acasă, a băgat-o într-unul dintre stupi. Peste trei săptămâni preotul satului a avut o descoperire de la Dumnezeu că această femeie a făcut altceva decât trebuia cu Împărtăşania. S-a dus la ea acasă şi a întrebat-o: „De la Dumnezeu am descoperire că acum trei săptămâni nu ai înghiţit Sfânta Împărtăşanie, spune-mi cinstit, te rog, ce ai făcut cu ea?”. Simţindu-se vădită, femeia a început să plângă şi i-a mărturisit adevărul. Au mers împreună şi au deschis stupul, şi auziţi dumneavoastră minune: ALBINELE FĂCUSERĂ O CLĂDIRE DIN CEARĂ EXACT CA O BISERICUŢĂ ÎN JURUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII !!! Minunat este ce-au făcut albinele!

 

Daca as fi un bob de grau

Dacă aş fi un bob de grâu, aş aştepta cuminte
Ca să mă coc, răbdând smerit în arşiţa fierbinte.

Apoi, legat cu fraţi de-ai mei, la moară de m-ar duce
De pietre m-aş lăsa sfărmat, s-ajung făină dulce.

Cînd m-aş vedea trecut de sită, asta mi-ar fi dorinţa:
Cu rugă de m-ar frământa, plângând, prescurăriţa.

Iar de m-ar pune în cuptor, oricât de-ncins să fie,
O Doamne, ce frumos aş creşte, s’ajung la Liturghie!

Când preotul se roagă-n taină, îngenunchind sfios,
M-aş preschimba, prin Duhul Sfânt, în Trupul lui Hristos.

Şi dacă toate s-ar plini, un dor mi-ar mai rămâne:
Ca toate boabele de grâu să fie doar o pâine.

Monahia Nicodema Stoica

 

Sf. Impartasanie nu se ia oricum

Un preot a fost chemat odată să împărtăşească un bolnav chinuit de remuşcările conştiinţei, dar, până să ajungă preotul, omul a căzut în comă. Femeia şi copiii luară o lingură şi, cu putere, deschiseră gura bolnavului, care trăgea să moară, apoi l-au poftit pe preot să-i toarne în gură Sf. Împărtăşanie, ca să nu moară nepregătit. « Dragii mei – le zise preotul –  această taină nu se ia aşa, oricum, trebuie o pregătire sufletească Iisus aşteaptă să-I deschidem noi, de bună voie, uşa inimii noastre, cât suntem pe picioare şi în viaţă, căci, la moarte, iată, este prea târziu ». Aşa se întâmplă cu mulţi care stau toată viaţa nespovediţi şi neîmpărtăşiţi, iar pe patul morţii sunt chinuiţi de remuşcările conştiinţei şi de vedenii îngrozitoare. Cheamă atunci preotul, dar e prea târziu.