RSS

Arhive pe categorii: TINERETE

Wi-Fi: moartea invizibila care distruge noile generatii

wifi-equals-deathCeea ce pare să fie principala ameninţare pentru sănătatea noastră şi care, binenţeles, e cea mai ascunsă de media. O afacere mai mult decât de miliarde, legată de sectoarele în plină creştere cum ar fi telefonia sau tehnologia wireless în general, monopolizează informaţia, împiedicând să se ştie la nivel de mase un înspăimântător adevăr: expunerea la radiaţii de microunde de mica frecvenţă (Wi-Fi) este cauza demonstrată de daune cerebrale ireversibile, cancer, malformaţii, avorturi spontanee, alteraţii de creştere a oaselor. Iar populaţia cu cel mai ridicat risc e reprezentată în absolut de copii şi de femei. Nu surprinde, deci, că acest fapt este cunoscut şi documentat în domeniu medical şi ştiinţific deja înainte ca tehnologia wi-fi să dea buzna în casele noastre, ajungând zi de zi la indemâna copiilor. Efectele biologice nu doar periculoase, ci letale ale acestei  tehnologi au fost ţinute în secret pentru public pentru a conserva giganticele profituri ale companiilor şi pentru a hrăni buzunarele personajelor ca Bill Gates, Steve Jobs şi Carlo De Benedetti.

Cum a demonstrat profesorul John Goldsmith, consilier al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în Epidemiologie şi Ştiinţe ale Comunicării, expunerea la radiaţii de microunde Wi-Fi a devenit prima cauză de avorturi spontanee: 47,7% dintre cazurile de expunere la aceste radiaţii  au loc înainte de prima săptămână de sarcina. Iar nivelul de radiaţie care afectează femeile luate în examen pleacă de la 5 microwatt pe centimetru pătrat. Un asemenea nivel ar putea părea fără sens pentru o persoană care nu poartă statutul de om de ştiinţă, dar devine mai  important dacă spunem că este sub ceea ce marea parte a studentelor primesc ca şi doză într-o clasă dotată de transmiţător Wi-Fi, în unele ţări plecând de la 5 ani în sus. Datele puţin mai preocupante sunt că nivelul de absorbire în cazul copiilor poate fi de zece ori mai mare decât în cazul adulţilor, pentru că ţesutul cerebral şi măduva oaselor unui copil au proprietăţi de conductibilitate electrică diferite de cele ale adulţilor din cauza conţinutului ridicat de apă.

Expunerea la microunde de joasa frecventa permanentă poate induce “stres” cronic oxidativ şi nitrosativ şi poate dăuna mitocondriile celulare (mitocondriopatia). Acest “stres” poate cauza daune ireversibile asupra ADN mitocondrial (acesta e de 10 ori mai sensibil la stres oxidativ şi nitrosativ decât ADN’ul nuclear). ADN’ul mitocondrial nu e reparabil din cauza conţinutului scăzut de proteine histonice, deci eventuale daune (genetice sau de alt tip) se pot transmite la toate  generaţiile succesive prin linia maternă.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a evidenţiat aceste riscuri într-un document de 350 de pagini cunoscute ca şi “International Symposium Research Agreement No. 05-609-04″ (“Efecte biologice şi daune asupra sănătăţii provocate de radiaţii de microunde – Efecte biologice, sănătatea şi mortalitatea  în exces de radiaţii artificiale de microunde date de frecvenţe radio”). Secţiunea 28 tratează în mod specific problemele legate de funcţia reproductivă. Acest document a fost clasat drept “Top Secret” şi conţinutul sau ascuns de OMS şi de ICNIRP (International Commission on non-Ionizing Radiation Protection). Dintr-un atrăgător  articol al lui Barrie Trower publicat de ediţia italiană a revistei Nexus, se pot înţelege riscurile principale pentru copiii expuşi la utilizarea celularelor  sau a tehnologiei Wi-Fi. Iradiaţia de microunde la joasă frecvenţa influenţează procesele biologice care dăunează creşterea fătului.

În  plus, aceleaşi procese biologice sunt implicate în: 

– Bariera hematoencefalica: se formează în 18 luni şi protejează creierul de toxine. Se  ştie că se alterează.

– Teaca de mielină: e nevoie de 22 de ani pentru a se forma toate cele 122 de straturi din care e compusă. E responsabilă de toate procesele cerebrale, organice şi musculare.

– Creierul: e nevoie de 20 de ani pentru ca acesta să se dezvolte şi vă asigur că celularele nu îl ajută în asta.   – Sistemul imunitar: e nevoie de 18 ani ca acesta să se dezvolte. Măduva oaselor şi densitatea oaselor sunt influenţate în mod important de microunde de joasă frecvenţa la fel ca şi globulele albe ale sistemului imunitar.

– Oasele: e nevoie de 28 de ani pentru o dezvoltare completă. Aşa cum am menţionat, conţinutul de apă în cazul copiilor face ca pe de-o parte  oasele moi, pe de alta măduva să fie atrăgătoare pentru radiaţiile de microunde. Măduva oaselor produce celulele sângelui În mod clar,cei care decid pentru noi, subevaluează o pandemie de boli infantile până acum necunoscute tuturor celor 40.000 de generaţii de civilizaţie, care poate implica  mai mult de jumătate dintre mamele/copiii iradiaţi în lume.

În legătură cu acest subiect şi cu previziunile multor oameni de ştiinţă  după părerea cărora, dacă se va continuă cu acest ritm difuzarea necontrolată a  sistemelor Wi-Fi, până în anul 2020 cancerul şi mutaţiile genetice vor fi  răspândite în toată lumea la nivel pandemic, multe ţări adoptă deja soluţii, lansând legi care limitează pentru copii folosirea celularelor şi eliminând din clase dispozitivele wireless. Comitetul Naţional Rus pentru Protectia de Radiaţiile Non-Ionizante, într-un document propriu de cercetare intitulat “Efectele asupra sănătăţii copiilor şi adolescenţilor” a evidenţiat în copii expuşi la acest tip de radiaţii următoarele:

1) creşterea cu 85% a bolilor Sistemului Nervos Central

2) creşterea cu 36% a epilepsiei

3) creşterea cu 11% a retardului mintal

4) creşterea cu 82% a bolilor imunitare şi riscuri pentru făt În 2002, 36.000 de medici şi oameni de ştiinţă din toată lumea au semnat “Apelul Freiburg“. După zece ani, Apelul a fost relansat şi pune în gardă lumea întreagă în mod special împotriva utilizării Wi-Fi şi radiaţiei asupra copiilor, adolescenţilor şi  femeilor însărcinate. Apelul Freiburg este un apel al medicilor internaţionali care din păcate în România a fost întâmpinat de un public foarte (exagerat de..) restrâns. Ce rămâne de făcut? Cum să ne protejăm pe noi înşine şi mai ales pe copiii noştri, de această ameninţare letală invizibilă?

În curând vă voi pregăti un document util care să conţină cele zece sfaturi practice pe care vi le propun şi aici:

  1. Nu lăsaţi copiii să folosească telefoanele celulare, decât în caz de urgenţă. Sunt de referat sms-urile, dar e mai bine să le reduceţi. În Franţa, nu degeaba a fost interzisă publicitatea telefoanelor celulare destinată minorilor sub 14 ani.
  2. Folosiţi mereu hands-free cu cablu (nu cele wireless). Chiar şi folosirea difuzorului este utilă.
  3. În caz de acoperire redusă sau lipsa completă, nu efectuaţi convorbiri. În aceste cazuri e necesară mai multă putere radiantă, cu efecte  majore.
  4. Folosiţi celularul cât mai puţin în mişcare,  ca de exemplu în tren sau în maşină. Riscul constant să se reducă acoperirea, creşte în aceste cazuri, emisiunea de radiaţii.
  5. Nu ţineţi celularul lipit de ureche sau în apropierea capului în timp ce sunaţi pe cineva, când radiaţiile sunt mai puternice. Duceţi telefonul la ureche după ce vi s-a răspuns la apel.
  6. Nu ţineţi telefonul în buzunarul pantalonilor, în buzunarul cămăşii sau al gecii pe care o purtaţi.
  7. Schimbaţi des urechea în timpul convorbirii şi, mai ales, reduceţi durata convorbirilor.
  8. Folosiţi cât mai des, când e posibil, linia fixă, nu wireless, sau instrumente de instant  messaging ca şi Skype sau similare.
  9. Nu dormiţi cu telefonul lângă cap, de exemplu pentru a-l folosi pe post de alarmă.
  10. Alegeţi mereu modele care au o valoare SAR redusă (grad de absorbţie specific al radiaţiilor).

Un al 11-lea sfat care, în ziua de azi mi se pare cel mai dificil de urmat: dacă trebuie neapărat să folosiţi un celular pentru a comunica cu lumea înconjurătoare, evitaţi  smartphon’-ul. Este în absolut cel mai periculos, din toate puntele de vedere!

https://veghepatriei.wordpress.com/2018/01/05/wi-fi-moartea-invizibila-care-distruge-noile-generatii/

Reclame
 
Scrie un comentariu

Scris de pe 22 ianuarie 2018 în TELEVIZOR, TINERETE

 

Activismul prin disperare – Mircea Vulcanescu

vulcanescuActivismul prin disperare este atitudinea pe care o iau cei mai sănătoși dintre tineri. Sănătoși biologic, nu moral. Setoși de absolut, aceștia nu aspiră decât la faptă, indiferent de sensul ei. Ei se aruncă fără să știe clar în ce scop, în brațele unei credințe fanatice, la modă, pe care nu o mai discută, și unui șef căruia i se supun orbește. Se poate arunca oricând nebunește în orice faptă. Adoptă o disciplină militară. Aici își găsesc un prim fel de absolut: sprijinul turmei. Acest fanatism îi face uneori îndârjiți, alteori le răpește discernământul și câteodată omenia. Îi vezi încercând să creadă în Dumnezeu, silindu-se să se supună unei reguli, nu pentru că cred în ea ci pentru că vor să creadă. Pentru că le trebuie să creadă.

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 1 octombrie 2017 în ROMANIA, TINERETE

 

Misiunea tinerei generatii – Mircea Vulcanescu

vulcanescuCea dintâi misiune a tinerei generații este să asigure unitatea sufletească a românilor, să șteargă deosebirile regionale în măsura în care înseamnă altceva decât nuanțarea unui aceluiași suflet național.

A doua misiune a tinerei generații este să exprime în forme universale acest suflet românesc, să găsească formele autentice de viață cele mai potrivite acestui popor, în literatură, filosofie, artă, teologie și știință și să le strălucească în ochii lumii întregi.

Dacă tineretul acestei țări nu reușește să reducă idealurile omenești  centrifugate ale românilor din diferite colțuri ale țării într-un singur chip al omului românesc, unitatea politică a acestui neam mi se pare amenințată.

A treia misiune a tinerei generații este pregătirea pentru ceasurile grele care pot veni. Să înfăptuiască sufletește pentru apărarea neamului ceea ce generația predecesorilor ei a înfăptuit în atac. Să încerce să ocolească repetarea greșelilor din trecut și să fie gata să reziste pentru orice eventualitate, cu orice preț și în orice condiții. Misiune extrem de grea dată fiind configurația sufletească anarhică a tinerei generații și care nu va putea fi îndeplinită decât printr-o renunțare la lupta pentru autorealizare.

 

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 22 august 2017 în ROMANIA, TINERETE

 

Misiunea culturala a tineretului – Mircea Vulcanescu

vulcanescuAstuparea prăpastiei dintre cele două Românii (România autohtonă şi autentică a satelor, şi România oraşelor, rupte una de alta prin aproape două secole de evoluţie divergentă) se poate face numai prin întoarcerea tineretului românesc spre sate, nu cu sentimentul de superioritate al parvenitului înstrăinat şi dispreţuitor faţă de nişte oameni înapoiaţi sub raportul civilizaţiei, ci cu sentimentul just al fiului risipitor, care se întoarce pocăit la casa părintească pe care a părăsit-o după ce a rătăcit cerşind pe la toate porţile sufletului. Trebuie să ne pătrundem de ideea că poporul românesc de la ţară, spre deosebire de cel de la oraşe, e un popor cult. Adică are o tradiţie şi o scară de valori colectivă, trăieşte o viaţă de obşte perfect ancorată în orizontul ei material, care poate da criterii şi principii de valorificare a existenţei oricui se apropie de ea cu înţelegere.

Toate valorile sufletului naţional vor trebui, astfel, trasnfigurate în creaţiunea noastră cultă. Tradiţiile poporului, cântecele lui, jocul lui, nevoile lui, munca lui, metafizica lui, criteriile lui vor trebui ridicate la rangul de universalitate. Pilda celor două culmi ale culturii româneşti, Creangă şi Eminescu şi alte multe pilde mai noi, pot fi orişicui călăuză. În aceeaşi direcţie, chiar statul politic românesc, legiuirile lui nu mai trebuie să fie copia unor forme împrumutate de aiurea şi fără legătură cu viaţa poporului românesc, ci trebuie să izvorască din cunoaşterea şi rezolvarea gândită a nevoilor şi problemelor reale ale acestuia. Aici tineretul trebuie să sprijine toate iniţiativele care merg în acest sens.

Tineretul trebuie să se pregătească din vreme sufleteşte pentru sacrificiul cel mare care s-ar putea să i se ceară. Când tineretul acestei ţări va fi gata să se jertfească pentru statul românesc ca pentru un adevărat bun al ei, şi când, ajutând acest stat să rodească cultural şi economic pentru românii de pretutindeni, aceştia vor ajunge să socotească acest stat ca un bun al lor, nu vom mai avea de ce ne teme. Pentru că vom şti că sufletul românesc s-a arcuit astfel, încât nu mai poate trăi fără el.

 

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 25 iulie 2017 în ROMANIA, TINERETE

 

Iubirea egoista

Un cuplu tanar se indragosteste, un tanar si o tanara se indragostesc, si ce inseamna asta? Inseamna ca el a vazut in femeia asta o persoana care ii poate satisface lui toate emotiile si nevoile fizice, iar ea a vazut in barbatul asta o persoana cu care simte ca s-ar putea casatori, si asta a fost iubire; dar fiecare isi vede doar propriile nevoi. Nu este iubire pentru celalalt om, cealalta persoana devine un mijloc de satisfacere a propriilor nevoi.

Iubirea exterioara nu-i ce urmeaza sa primesc, e ce urmeaza sa dau. Oamenii fac o mare greseala crezand ca le dai celor pe care ii iubesti, iar raspunsul, adevaratul raspuns, este ca-i iubesti pe cei carora le dai. Ideea e ca, daca eu iti dau tie ceva, am investit ceva din mine insumi in tine si, dat fiind ca iubirea de sine este neconditionata – toti oamenii se iubesc pe ei insisi – acum partea aceea din mine devine tu, exista o parte din mine in tine pe care o iubesc. Asadar, iubirea adevarata este iubirea de a da, nu iubirea de a primi.

Abraham Twerski

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 18 iulie 2017 în DRAGOSTEA, TINERETE

 

Trecand prin moarte, vei sui spre gloria invierii

Daca materialistii nu vorbesc despre moarte, este pentru ca se tem de ea. Ei o trec sub tacere, asa cum trec sub tacere toate ideile care nu pot fi mistificate. Pentru ca moartea te obliga sa te gandesti la Dumnezeu, la viata pe care o duci, la responsabilitatea ta morala. Or, ei se tem de capacitatea ta de a intui adevarul metafizic, de libertatea ta spirituala, tot atat de mult ca si de moarte. Eu insa iti vorbesc despre ea ca despre singura ta posibilitate de a invinge. Caci fara inviere, atat moartea cat si viata devin un nonsens, o absurditate. Iubirea lui Dumnezeu este insa garantia invierii noastre, iar invierea este fundamentul credintei noastre in Dumnezeu si in Iisus Hristos, Fiul Lui. Ea este ocazia sublima si glorioasa a unei afirmari vitale; o invitatie la amnistierea trecutului, cum spunea un ziarist francez; o invitatie la incredere in viitor. „Sa iertam totul pentru inviere!”. Orice alta atitudine inseamna moarte. Cel ce a murit, Acela a si inviat, iar cei ce L-au vazut au marturisit si marturia lor este adevarata, fiinca au pecetluit-o cu suferinta si cu moartea lor. Nu ne putem indoi de adevarul spuselor lor. Cand se lumina de ziua, „in intaia a sambetelor”, „…iata s-a facut cutremur mare, ca ingerul Domnului, coborand din cer si venind, a pravalit piatra si sedea deasupra ei. Si infatisarea lui era ca fulgerul si imbracamintea lui alba ca zapada” (Matei 28, 1-3) Acesta este maretul tablou al Invierii Domnului, Cel ce a sfaramat lanturile mortii si a adus omenirii perspectiva nesperata a obstestii invieri. De acum, prietene, nu te mai teme de moarte, caci Hristos a inviat, fiind parga invierii noastre! Din clipa in care ai aflat acest adevar, viata ta a capatat un nou sens: ea nu se va sfarsi intre scandurile unui sicriu (fapt care ne-ar face viata derizorie si inutila), ci, trecand prin moarte, va sui spre gloria invierii. Mergi, tinere, si spune tuturor vestea aceasta! Sa straluceasca fata ta de inger intru lumina invierii, caci astazi ingerul din tine, pe care ti l-am descoperit la primul meu „Cuvant”, a biruit pamantul din tine. Spune-le celor ce ti-au oprimat pina acum sufletul tau divin: „ Cred in inviere!” si-i vei vedea inspaimantati, caci ii va birui credinta ta. Se vor zvarcoli si-ti vor striga cu disperare: „Tarana este paradisul tau si instinctele tale iti sunt cerul!”. Dar tu sa nu te opresti din calea ta, ci sa treci mai departe, stralucitor si pur, straluminand tuturor invierea cea din intaia a sambetelor! Tu, prietenul meu, esti unicul purtator al indumnezeirii tale in Iisus Hristos si ridici cu tine intreg neamul acesta romanesc spre culmile propriei sale invieri. Din moarte la viata si de pe pamant la cer. Ceva cu totul neasteptat: „au deschis portile, au deschis usa si am intrat din nou in biserica”. Asadar, „Iertarea” – cel de-al saptelea cuvant – avea sa se rosteasca in biserica.

Pr. Calciu, http://sfantulandrei.org/wp/

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 13 iunie 2015 în INVIERE, MOARTE, TINERETE

 

Despre tineret

O fată s-a îndrăgostit de un băiat pe care l-a întâlnit în cine ştie ce locuri de petreceri şi nu după mult timp, pleacă fără ştirea părinţilor, să trăiască fără cununie, fără binecuvântarea lui Dumnezeu şi a părinţilor. Când aud părinţii ce a făcut fata lor, strigă îndureraţi, îi zic fel de fel de vorbe, o blestemă, o dă necuratului, şi amândoi uniţi îi trimit vorbă că n-are ce să mai caute în casa lor niciodată. Trece timpul şi, mai de dorul fetei, mai de milă, bieţii părinţii cedează şi-i trimit vorbă să se întoarcă.

Dar neascultarea se ţine lanţ. Părinţii îi îndeamnă pe copii să se cunune şi acceptă, dar când vor ei, mai târziu. Tocmesc întâi muzica, fac cheltuială mare şi neglijează preotul şi atunci, când ajung la acesta, află uimţi că ziua fixată de ei pentru cununie e oprită de canoane, fiind post sau din alte motive. Atunci oamenii noştri spun cu supărare: “Păi, ce să facem, părinte, că am tocmit muzica, am arvunit restaurantul, am făcut cheltuielile cu alimentele şi ni se strică?”

Preotul fiind şi el constrâns de aceste lucruri, ca şi părinţii lor, îi trimite la Episcopie ca să ceară dezlegare. Cei de acolo, văzând că deja trăiesc în păcatul desfrânării, le dă o hârtie la mână să poată preotul să-i cunune chiar dacă e post. Astfel, din neascultare în neascultare, se calcă legea, nu se mai ţine cont nici de canoane şi cad sub blestem dumnezeiesc. Vine apoi peste ei mânia lui Dumnezeu şi, când începe să trosnească biciul dreptăţii lui Dumnezeu în casa lor în diferite chipuri se întreabă uimiţi cu ce au greşit.

Vin asupra lor pagube mari, boli grele, ceartă şi bătaie, despărţiri, copii bolnavi, suciţi şi paralitici, îndrăciţi şi neascultători, mai rău ca părinţii lor şi tot aşa multe răutăţi. Ei se întreabă mereu cu ce vor fi greşit Domnului, dar iată ce au făcut: au pornit-o rău de la început, cu blestemul târâş.

PV

 
3 comentarii

Scris de pe 22 aprilie 2015 în TINERETE