RSS

Arhive pe categorii: MARTURISIRE

Cuvantul martirului Sandu Tudor

Am transcris câteva fragmente frumoase și folositoare din scrierile Părintelui Daniil – Sandu Tudor, un om înduhovnicit care a murit ca mucenic în închisorile comuniste, chinuit și prigonit pentru Dreapta Credință Ortodoxă:

Am uitat să ne iubim țara și femeia cu o dragoste curată, cu simțământul fără de prihană cu care ți-e drag o floare, un vers rar sau o icoană legendară. Am pierdut de prisos această bogăție. Ea a existat cândva…

E pe pământ atâta mizerie și lipsă, atâta grijă și înapoiere, încât nu te poți avânta într-o bucurie fără a te simți puțin rușinat, stânjenit, fără a-ți aduce aminte de cruda realitate.

Neamul acesta trudnic, popor de muncă și lupte îndârjite care s-a străduit și a sângerat atât pentru a-și câștiga un cinstit loc sub soare și în istorie, e pângărit de orice nemernic, numele românesc a ajuns de ocară peste hotare. Avem faimă de țară de hoți, escroci și ușuratici până la trădare. Și totuși, câtă omenie, cinste, curăție de suflet și-au adunat comorile în marele număr al sufletului românesc, ascuns, necunocut, nelăudăros.

În ceasul acesta al tuturor trădărilor, amestecurilor brutale și josnice, al tumultului și barbarizării în care poetul atârnă lira în pod și ia ciomagul pe umăr, ce puțini sunt aceia care aduc mângâiere și seninătate mulțimilor și neamului.

Ce va fi mâine dacă azi viața nu mai are niciun preț? Ce îndreptare lăsăm noi, cei de acum, celor care vor veni, dacă prefacem totul în moloz și ură și dacă în loc de frățească strângere de mână, noi întronăm strângerea mâinii pe pumnal, pe trăgaci sau pe bâtă, iar ochilor și urechilor le dăm numai rolul de santinele în beznă? Cum vom putea noi să înfăptuim o înviere dacă noi călcăm în picioare tocmai acele valori sacre din noi care ne arată drumul către purificare? Salvarea omului nu depinde de om, ci de Dumnezeu. Creatura nu este în stare să salveze creatura. Lucrul acesta îl poate face numai Creatorul. Așadar, și binele, și răul depind numai de Dânsul. Ele este Stăpânitorul.

Cine oare a păcătuit în această lume atât de amarnic încât zidurile ceasului de față încep să se prăvale? Pentru ce mort anume cântă cucuveaua dintre stihii? Pentru cine strălucesc în această înserare ochii de criță sub fruntea teșită și sub care iadul își are legea? Se aud coasele morții ascuțindu-se de toate ornicele lumii de astăzi. Și văzduhul este bătut de aripi negre. Vine oare marea înserare? Stați treji pentru ca să nu vă prindă miezul nopții dormind!

Va trebui să ne dezmeticim odată, să înțelegem că toate relele de care suferim azi nu pot fi lecuite dacă uită adevărurile spirituale fundamentale. Toată mizeria noastră de azi se reduce la mizerie sufletească, nu economică. Întâi gospodăria lăuntrică a fiecăruia. Iată cerința primordială a politicii de mâine. Acest adevăr intim sufletesc, spiritual al fiecăruia trebuie adunat, întărit, realizat. El e garanția cetății viitoare.

Reclame
 
Scrie un comentariu

Scris de pe 24 octombrie 2017 în MARTURISIRE, SFATURI

 

Cat de grav este pacatul de a lepada credinta ortodoxa

Am simţit cum mâna Maicii Domnului care era pe creştetul meu mă ridică deodată până-n cupola bisericii. Mi-am văzut trupul în genunchi la icoană şi am înţeles că sufletul meu s-a ridicat. M-a scos prin acoperiş şi a zburat cu mine pe de-asupra vârfului Athon până în partea cealaltă a muntelui, cu o viteză uimitoare că am crezut că mă azvârle pe stânci sau în mare, dar s-a oprit în dreptul unei grote, a unei peşteri acoperită cu bolovani. Am intrat în ea şi acolo am văzut lungite pe nişte lespezi trupurile neputrezite şi urât mirositoare ale unor călugări care au greşit faţă de Maica Domnului şi pentru care au primit pedeapsa puroierii veşnice.

– Scrie povestea lor – mi-a spus Maica Domnului. Este despre cei care nu merită nicio iertare. Şi mi-a povestit cum ei au acceptat în timpul prigoanei catolice să renunţe la obiceiurile lor ortodoxe şi să ţină slujbe în rit apusean. Hristos S-a supărat şi a surpat zidurile bisericii peste ei, iar corpurile lor au rămas buhăite, supurând continuu de 730 de ani, emanând un miros de hoit. Toţi care le vedeau se îngrozeau şi înţelegeau ce mare păcat este trecerea la altă credinţă decât cea în care au fost botezaţi.

Am rămas cutremurat în faţa acelor hoituri din ochii cărora se prelingea un lichid alb-gălbui şi care îmi cereau parcă ajutor din lumea de dincolo. Aş fi rămas multă vreme nemişcat, mut în faţa acelor grozăvii dacă Ea nu m-ar fi ridicat şi nu m-ar fi adus înapoi în biserică, zburând de data asta pe ocolite, arătându-mi alte peşteri în care au vieţuit sfinţi, chilii în care trăiau în sărăcie şi virtute numeroşi călugări, schituri ce păreau asemeni unui stup populat cu harnice albine.

M-a aşezat la loc în corpul meu, dar n-am mai putut să scot nici un cuvânt. Ceea ce trăisem era mai mult decât puteam duce. Eram copleşit de situaţiile arătate, de miracolul petrecut cu mine în această călătorie de-asupra Athosului. Nici Ea n-a mai spus nimic. Stăteam pe mai departe în genunchi în faţa icoanei. „Să nu uit nimic” – îmi spuneam în gând, încercând să-mi reamintesc fiecare cuvânt şi fiecare întâmplare.

Bruno Stefan, https://sfantulmunteathos.wordpress.com

 

 
5 comentarii

Scris de pe 7 martie 2016 în MAICA DOMNULUI, MARTURISIRE, ORTODOXIA

 

Medicamentele homeopatice sunt incantate

Am adunat aici marturisiri din diverse surse din care reiese ca medicamentele homeopatice sunt concepute sub incantatii. De aceea crestinul ortodox nu are voie sa apeleze la homeopatie sau alte metode bioenergetice de vindecare.

Homeopatia este una dintre metodele contemporane alternative de tratament. Sunt oameni care folosesc medicamentele homeopate, fara a sti insa nici catusi de putin despre ele. Potrivit homeopatilor, eficacitatea medicamentului homeopat tine de modul in care este preparat, adica de dinamismul metodei (nenumarate dizolvari si agitari ale “substantei”). Medicamentele homeopate depasesc insa chimia, implicand o adevarata alchimie. Potrivit homeopatiei, efectul benefic al “medicamentului” se datoreaza proprietatilor dumnezeiesti ascunse ale materiei lui, care se activeaza prin dinamism,  contemplarea in totalitate a cosmosului, prin elementele spiritiste, alchimice si magice. – Dr. Alexandru Anastasiu

Procesul de productie din laboratoarele Boiron este unul dubios: extractul initial este diluat si “dinamizat” prin lovire de niste suprafete tari, in mod ritmic, ca la un ritual,  homeopatii rostind si anumite incantatii. – Elena S, absolventa a Facultatii de farmacie

Modul de preparare a remediilor homeopatice, este unul de natura spirituala – new age – prin potentare, dinamizare, incarcarea cu „energii”, forta vitala, forta vietii, energia universala a vietii, energia cosmica toate acestea sunt minciuni. In remediile homeopatice, de la o anumita dilutie in sus, nu mai ramane nici o molecula de substanta activa. Ramane doar incarcatura spirituala, dinamizarea sau potentarea, de factura spirituala, asa cum afirma medicii homeopati. Este recunoscut ca de multe ori dilutiile homeopatice se fac dupa un anumit ritual, spunandu-se anumite incantatii si de cele mai multe ori intr-un remediu probabil ca nici nu mai exista substanta de origine. Cu toate astea, remediile opereaza, pentru ca – spune homeopatul – incarcatura lor este de factura spirituala si de fapt opereaza. – Dr. Ileana Radu

Persoanele care se bazează doar pe aceste produse şi refuză medicamentele îşi pun viaţa în pericol. În cazuri grave s-a ajuns chiar la deces. Homeopatia nu se bazează pe extracte din plante, cum greşit cred unii pacienţi. Practic, diluarea este atât de mare încât uneori în produs nu mai poate fi detectată nici măcar o moleculă din substanţa originală, astfel încât cercetătorii au observat că acele granule conţin deseori doar zahăr. În tratamentul homeopat, un remediu este considerat cu atât mai eficient cu cât este mai diluat. Chiar dacă la o asemenea diluţie nu mai există absolut nimic din substanţa activă, homeopaţii consideră că remediul păstrează o „memorie” a acelui ingredient şi astfel are efect.  Cu siguranţă aţi auzit şi poate chiar aţi folosit celebrul Oscillococcinum, remediu recomandat pentru răceală şi gripă, care ar conţine ficat şi inimă de raţă. Cercetătorii nu au găsit însă în granulele vândute de Boiron decât zahăr. Totuşi, doar acest remediu aduce companiei un venit anual de peste 20 de milioane de dolari. http://www.descopera.ro/stiinta/12462695-adevarul-despre-homeopatie-ce-risca-cei-care-se-trateaza-doar-cu-aceste-remedii

Medicina traditionala a fost definita ca o alternativa neconventionala de tratare, adesea folosindu-se plante medicinale intr-o maniera non-ortodoxa, precum si procesul de folosire a acestor plante, medii, preoti, vraci, diverse zeitati cautand o solutie pentru diverse boli. Medicina traditionala include medicamente pe baza de plante, fixarea oaselor, terapii spirituale, circumcizie, ingrijirea maternala, aromaterapie, homeopatie si multe altele. http://www.plantsjournal.com/vol2Issue6/Issue_nov_2014/4.1..pdf Pg.20

Traditia holistica din care vindecarea pe baza de plante a evoluat, a onorat nu numai puterea trupului de a vindeca, ci mai ales pe aceea a gandului sau spiritului. Rugaciuni, cantece, incantatii si alte forme ale ritualului sunt intalnite foarte des in prepararea si ingerarea plantelor. De multe ori, asemenea ceremonii sunt vazute ca fiind componente esentiale ale puterii divine a plantelor, fara de care procesul de vindecare nu ar avea loc. http://martikheel.com/pdf/healing-herbs-marti-kheel.pdf Pg.2

Medicina alternativă cuprinde: homeopatie, acupunctură, osteopatia ca şi chiropractică, masaj bioenergetic, shiatsu, medicina holistică, radiestezie, cromoterapie, cristaloterapie, reflexoterapie, reflexologie, medicina ayurvedică, dialogism transcendental, meditaţia transcendentală, numărul de aur, puterea gândului, gândirea pozitivă, mişcarea de integrare spirituală în absolut MISA, urinoterapia, helioterapia, longevitate, aromoterapie, botanoterapie, presopunctură, bioenergie, magie albă, magnetoterapie, scientologie, auditare, electropsihometru (E-metru), dianetică, engramele minţii, orgonomie, spiritism, credinţa în puteri energetice, cosmice, vrăjitorie cu calculatorul (biorezonanţă), reglaj de energie, reglaj al câmpului magnetic, energii Yin şi Yang, energii pozitive şi negative, diluţie şi/sau dinamizare homeopatică sau atingerea „esenţei dumnezeieşti a creaţiei” – idee care provine din erezia panteismului).” https://traianbadarau.files.wordpress.com/2013/01/indreptar-de-spovedanie-de-dat-la-pacienti.pdf Pg.1

Elena J.

 

Marturisire primita pe mail de la un prieten

“Vreau sa-ti marturisesc ceva, o minune pe care a savarsit-o parintele Arsenie Boca cu mine. Eu stau foarte mult pe scaun, 8-10 ore pe zi si de aceea am probleme cu mijlocul inclusiv pana jos la picioare. Intr-o seara, ma durea foarte tare mijlocul, nu mai puteam sa stau nici in picioare, nici in pat, nici pe o parte, nici pe alta, nici pe spate… Seara pana sa ma duc la culcare, m-am rugat la parintele sa-mi repare mijlocul si i-am cerut, bazandu-ma pe ce ne-a zis: „de dincolo o sa va ajut mai mult” cu cuvintele mele, cum am stiut eu mai bine. Iar in timp ce ma rugam, am simtit la mijloc un fel de „furnicatura” de la jumatatea coloanei pana jos….ca si cum as fi fost cu mainile agatate de o bara iar restul corpului atarnand in jos. Am simtit ceva… Iar din seara aceea, inca de cand am terminat rugaciunea si m-am asezat in pat, mijlocul nu ma mai doare. Si nu ma mai doare! Nu mai stiu ce-i aia durere. Abia mai puteam sa duc o galeata cu apa sau sa stau in picioare fara sa ma doara mijlocul. Acum le pot face lejer fara pic de durere. Duminica am stat aproape jumatate de zi in picioare, ma plimbam prin curte si nu am simtit nici pic de durere la mijloc, lucru pe care inainte nu puteam sa-l fac fara sa ma vait, sau sa ma aplec intr-o parte sau alta, sau sa stau jos… Nu stiu daca ma crezi, dar cateodata parca nici mie nu-mi vine sa cred… I-am cerut sa-mi redea sanatatea pe care am pierdut-o, ca sa-mi pot termina treburile, ca pe urma sa-i pot urma sfaturile si invataturile.”

Enoh, Dambovita – septembrie 2014

 
3 comentarii

Scris de pe 17 septembrie 2014 în MARTURISIRE, RUGĂCIUNE

 

Va veni vremea cand o sa te prigoneasca chiar ai tai …

– Şi dacă va fi prigoană cum să rezistăm, părinte?

– Păi rezistăm, uite aşa. Ai văzut cum mai sunt nişte trăistari din ăştia aşa pe ici pe acolo? Să fii fericită dacă ai să ajungi aşa, şi să te mântuieşti. Sau o să-ţi laşi serviciul de director şi de mare, mă rog, ştiu eu ce, şi să iei un colţ de ogor acolo, să lucrezi aşa la milimetru, să scoţi de acolo şi sfecla şi porumbul şi fasolea şi să trăieşti într-un bordeiaş, unde să faci acolo rânduiala ta, mergi duminică la o biserică, s-ar putea să mergi la cine ştie al câtelea sat, ca să găseşti o biserică sau un preot care mai face o liturghie curată. Şi o să vină vremea când o să te prigonească chiar ai tăi. „Mă, tu eşti nebun, nu vezi că tot satul merge aşa, şi tu acum ce ai, îi fi tu mai sfânt decât celălalt?” Şi atuncea ai tăi din casă, că aşa spune Mântuitorul, când vor fi vremurile acestea când vă vor da în judecăţi, vă vor da celor mari, vă vor judeca: copii, părinţi, tată, mamă, fii, fiică. Şi lucrurile acestea trebuie şi ele să se împlinească, trebuie să le împlinească cineva. Creştinismul nostru a mers aşa, cam într-o permanentă persecuţie, aşa a fost.

– Dar dacă s-ar putea să nu putem să răbdăm prigoana din cauză că atunci, la momentul respectiv, vom fi prea slăbiţi duhovniceşte?

– Dumnezeu te întăreşte numai să vrei oleacă să te ţii, că Dumnezeu te întăreşte. Fiii lui Brâncoveanu au mers unul câte unul, ia aşa până la cel mai mititel…. Şi câţi alţii în istoria asta a vieţii nu au mai fost!…în toate temniţele. Şi eu, slavă Domnului, am fost într-o marginalizare permanentă, până astăzi. Nu-mi pasă mie de ei …ei cu ale lor, eu cu ale mele. Că zice, mă ocup de nu ştiu ce mentalitate, tulbur lucrurile normale, …dar ei cu-a lor, eu cu-a mele, fiecare cum poate. Şi slavă Domnului, mă chinui aşa cu bătrâneţile mele. Şi pot spune orice despre mine. Eu mă gândesc la Domnul care a zis – nu vă gândiţi ce veţi răspunde celor mai mari că Duhul lui Dumnezeu vă va da cuvânt. Aşa e şi aicea, noi suntem cu harul lui Hristos care ne întăreşte. Păi, ce, mergeau uriaşi în faţa lui Diocleţian? Nişte prăpădiţi de creştini îi întorceau în cuvânt, de nu le putea sta nimeni împotrivă. „Îi fi tu împărat, dar eu am pe împăratul Hristos, care-i şi peste tine“. Şi până la urmă îl convingeau şi pe el.

– Dar dacă noi nu avem credinţa lor, ce facem?

– Ţi-o dă Dumnezeu. Să ne-o întărim.

– Dar ce să facem să ne întărim credinţa?

– Pune mâna pe Biblie, ia vieţile sfinţilor model. Prin cei slabi, măi, se dovedeşte puterea harului lui Dumnezeu, nu prin cei tari. Aşa că stai liniştită, nu te teme. Creştinul n-are de ce să se teamă, dacă are pe Mântuitorul Hristos lângă el, Stăpân şi Împărat şi mergi cu El înainte şi nu vă temeţi de ce vă vor spune vouă, nu vă temeţi deloc. Al Domnului este pământul şi stăpânirea lui. Şi noi suntem creştini, a noastră-i toată împărăţia şi asta de pe pământ şi cealaltă. Cu asta ne pregătim pentru cealaltă. Cum spune psalmistul: „Domnul mă paşte şi nimic nu-mi va lipsi”. Dacă El mă paşte, ce mă mai tem eu că n-o să am de mâncare mâine? Dă Dumnezeu la fiecare.

– Oricum, vin foarte multe ştiri tulburătoare peste noi…

– Intenţia lor este ca să slăbească tăria noastră, să ne pună la îndoială, şi în felul acesta ne prăbuşim. În fine, trebuie să ne pregătim de orice, că e omul Bisericii, că e în afara Bisericii, noi cu noi trebuie să fim într-o unitate cât se poate mai apropiată, să ne ţinem aşa cât mai aproape unul de altul, să putem rezista aşa mai uşor. Să nu ne dispersăm, să nu ne lepădăm, să nu trădăm, …să nu ne batjocorim, într-un cuvânt. Să putem înfrunta primejdia cu o oarecare seninătate. Când vezi că-i băga la îngheţ pe cei patruzeci mucenici! Nu-ţi poţi imagina cum să stai acolo şi să vezi, cum te prinde frigul, cum te cuprinde ca nişte menghini, aşa, din toate părţile. Vezi, din 40 a ieşit unul totuşi! S-a lăsat ispitit şi a căzut. I-a luat coroana altul care i-a luat locul.

– Aţi spus că şi casnicii noştri pot fi duşmani, spre mântuirea noastră. Cum trebuie să procedăm, să-i aducem pe calea cea bună sau să ne îndepărtăm de ei?

– Să-i aducem pe calea cea bună, prin rugăciuni, prin tot efortul nostru, să-i dobândim pentru că nu ei sunt cei care devin vrăjmaşii noştri, ci diavolii din ei care-i stăpânesc. Noi suntem datori să-i scoatem, să desatanizăm duhul acesta, să-l transformăm din demonul care este în înger; să transformăm omul din rău cum e în bun”.

Extras din convorbirile cu parintele Justin Parvu publicate in numărul, 2/2008 al revistei ATITUDINI

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 20 noiembrie 2013 în CREŞTINUL, ISPITE, MARTURISIRE