RSS

Arhive pe categorii: PARINTI

SCRISOARE CATRE MINISTRUL EDUCATIEI

79156591_777639116042433_2830671163628191744_n

Dragă Ministru al Educației, sunt un părinte a doi copii de școală primară și gimnaziu care nu mai reușește să doarmă bine noaptea. Dacă ieși dimineața pe stradă și privești părinții acestei țări, îi vei vedea însoțindu-și școlarii, triști, neliniștiți și cu cearcăne mari la ochi și unii și alții, adulți și copii laolaltă. Știi de ce, dragă Ministru al Educației? Pentru că sistemul de învățământ pe care tu îl conduci nu este un învățământ pentru elevi. Nu. Este un învățământ pentru elevi și părinți.

Elevii, în marea lor majoritate, nu reușesc să performeze la școală fără ajutorul susținut și zilnic al părinților sau a meditatorilor plătiți pe bani mulți. Programa este extrem de densă și informația foarte abstractă, numărul de ore mare și temele pentru acasă istovitoare. Și atunci părintele înțelege că odrasla lui va eșua fără ajutorul său. Și atunci părintele vine surmenat acasă, după o zi de muncă și înțelege că ziua lui de muncă nu s-a terminat. Urmează să fie profesor și meditator pentru copiii săi până târziu în noapte. Iar a doua zi o ia de la capăt cu toate greutățile vieții. Așa este în fiecare zi. Au ajuns părinții să aștepte vacanța la fel de nerăbdători precum copiii. Au ajuns cu toții să urască școala.

Oare realizezi cât este de grav ce se întâmplă? Să urască școala! Tu și subalternii tăi știu, oare, că pentru organul nostru, numit creier, cea mai mare bucurie este informația? Informația este hrana sa. Așadar, cunoașterea ar trebui să fie o bucurie naturală și firească a omului. Dar în școală devine un chin și o corvoadă. Pentru că devine toxică. Pentru că este prost organizată, este multă, extrem de multă, nu are suport practic, este cvasi abstractă și pentru că sistemul în care este transmisă este unul rigid și greoi, bazat pe învățare mecanică și pe frică. E un sistem plin de reguli formale, de forme fără fond și spaime. Bullyng-ul din școli se dezvoltă tocmai pe acest fond de frică și presiune constantă.

Într-un sistem de învățământ care și-a prospus să dezvolte o nație de eminențe cenușii, când nația asta a ieșit de pe poarta școlii, a uitat aproape tot ce a învățat. Și nația asta intens educată ani de zile de profesorii tăi bate recordurile europene la analfabetism funcțional. Și nu știe să își scrie corect limba maternă. Și nația asta pe care tu ai dorit-o atât de savantă, chiar și la cel mai înalt nivel al idealurilor de educație, în învățământul doctoral, nu știe să facă o cercetare adevărată și intens documentată, ci se pune să plagieze. Plagiatul e sport național în România, dragă Ministru al Educației. Pentru că așa îți crești tu copiii. Din clasele mici ale școlii, acești copii pierd startul și șansa de a dobândi o gândire liberă și critică, de a-și dezvolta imaginația și mai ales de a avea foame și iubire de cunoaștere.

Într-un comunicat transmis aseară, noi, elevii mici și mari ai școlii românești am aflat că Ministerul Educației a pierdut 2 miliarde de lei prin rectificare bugetară. Ne explici senin că este vorba despre bani alocați proiectului „România modernă, România digitală”, dar care însă nu a fost implementat.

Programul era destinat schimbării sistemului de predare a lecțiilor, prin achiziționarea de table inteligente și de tablete. Era destinat unui învățământ atractiv. Dar iată, nu s-a întâmplat și profesorii tăi continuă să scrie pe tablele clasice până provoacă dureri de mușchi și ligamente elevilor și până le pierde orice interes pentru lecția predată, obosindu-i inutil.

România nu a atins niciuna dintre țintele asumate în Strategia Europa 2020 la capitolul Educație și Cercetare, arată datele Eurostat. Cele trei măsuri obligatorii cuprinse în documentul semnat de România arată că ar fi trebuit să reducem rata abandonului școlar la 11,3%, să creștem procentul persoanelor care au studii superioare în vârstă de 30-34 de ani la 26,7% și să creștem procentul din PIB alocat cercetării la 2%.

Toate aceste semnale atât de îngrijorătoare nu te pun pe gânduri la modul sincer și asumat, dragă Ministru al Educatiei?

Închei amintindu-ți că educația e prima condiție pentru o viața de calitate a unui popor. Acest popor este nefericit de pe băncile școlii și bunicii, părinții și copiii nației românești ar vrea să vadă școala unsă cu grăsime și mâncată de câini. În loc să fie lumină și bucurie, e suspin și vorbă de ocară. Mânca-ți-ar câinii sistemul de învățământ etern reformat și etern repetent, Dragă Ministru al Educației!

ADINA STEFANESCU

 
2 comentarii

Scris de pe 30 noiembrie 2019 în COPII, PARINTI

 

Sarutati-le mainile azi! Maine s-ar putea sa le sarutati crucea de pe mormant

Sarutati-le mainile azi! Mainile s-ar putea sa le sarutati crucea de pe mormant. – Natalia Luchita

ah.jpg

 
Un comentariu

Scris de pe 31 iulie 2018 în PARINTI, Uncategorized

 

Cea mai mare greseala a parintilor

parinti-si-copii-590x354.jpg

„Copiii mei nu trebuie să treacă prin greutăţile prin care am trecut eu” Un jurnalist şi scriitor american Jim Bishop scria: „Am întrebat odată un medic psihiatru ce anume considera drept cea mai gravă greşeală a părimţilor. Mi-a răspuns că greşeala cea mai mare pe care o fac cei mai mulţi este să-şi spună: „Copiii mei nu trebuie să treacă prin greutăţile prin care am trecut eu”. „De ce ar fi asta o greşeală?”, l-am întrebat. Răspunsul lui este demn de reţinut: „Ceea ce te face să fii omul care eşti, dacă eşti cu adevărat un om, este tocmai faptul că ai întâmpinat greutăţi, că a trebuit să depăşeşti anumite situaţii dificile, că uneori multe ţi-au stat împotrivă, că a fost important să te caţări, să te strecori, să te târăşti, pentru a ajunge în vârf.”

Pr. Anthony Coniaris, http://www.ganduridinierusalim.com

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 14 iunie 2018 în COPII, PARINTI, SFATURI

 

Daca un copil este zamislit in zi de post sau in zi de sarbatoare, atunci el se poate naste cu un defect moral sau fizic

Ambrozie-Iurasov-600x406Dacă un copil este zămislit în zi de post sau în zi de sărbătoare, atunci el se poate naşte cu un defect, moral sau fizic. Astfel, copilul poate deveni de necontrolat, neascultător. De obicei, într-o familie sunt şi copii sănătoşi, dar şi bolnavi. Păcatul părinţilor se răsfrânge asupra copiilor şi aceştia din urmă pătimesc din cauza lor. Sunt fără minte acei părinţi care, deşi au copii sugari, înjură, se ceartă, fac rău şi trăiesc doar pentru trup. Toate patimile lor se vor răsfrânge asupra copilului. Chiar dacă este în pântecele mamei, copilul simte starea acesteia şi se poate naşte bolnav. Dacă femeia însărcinată bea, fumează sau face alte păcate, copilul se va naşte cu predispoziţie spre patimi. Atunci când în familie sunt copii mici, nu trebuie să credem că ei nu înţeleg nimic. Înţeleg totul. Copiii sunt ca un burete, absorb totul de la părinţi.

Pr. Ambrozie Iurasov, ganduridinierusalim.com

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 24 octombrie 2017 în CASATORIE, FEMEIA, PARINTI, SFATURI

 

Ce se transmite copiilor de la parinti in mod ereditar

Grija pentru soarta copilului începe cu mult înainte de zămislirea lui, iar educarea lui începe cu nouă luni înainte de naştere. Legea eredităţii duhovniceşti implică multe răspunderi pentru oamenii căsătoriţi. Părinţii sunt datori să se pregătească atât fizic, cât şi duhovniceşte, întrucât sunt părtaşi la actul creator al lui Dumnezeu. Parafrazându-l pe Apostolul Pavel, putem spune că tatăl şi mama sunt împreună-lucrători (colaboratori) ai lui Dumnezeu. Ei dau început unei noi persoane umane, ce reprezintă un ogor al lui Dumnezeu, o zidire a lui Dumnezeu (I Corinteni 3, 9).

Teologia morală creştină vede un păcat în starea pătimaşă a duhului părinţilor în momentul zămislirii şi în timpul sarcinii: „Părinţii îşi pot face fericit copilul încă dinainte de naştere. După o zămislire cu toate măsurile morale de precauţie şi o purtare în pântece cu frică de Dumnezeu, copilul vine pe lume cu o mare putere împotriva păcatului, altfel spus cu o anumită rezervă de bine”.

Este limpede păcatul părinţilor care fac pe dos: aceştia îşi molipsesc cu patimile nu numai puterile sufleteşti, ci şi sângele, şi astfel le transmit copiilor lor, odată cu zămislirea, propriile boli, atât sufleteşti, cât şi trupeşti. De aici vine, de pildă, înclinarea ereditară spre beţie, spre desfrânare sau caracterul certăreţ.

Când părinţii afirmă că au pus în copil o părticică din sufletul lor, aceasta nu este o laudă deşartă sau o figură de stil. Această exprimare cu obârşii străvechi este îndreptăţită atât la propriu, cât şi la figurat.

„În mod ereditar li se transmit copiilor de la părinţi nu numai însuşirile fizice, ci şi cele duhovniceşti”, afirma un chirurg de excepţie, Sfântul Ierarh Luca Voino-Iaseneţkii (al Crimeii), „şi aceasta ne face să ne gândim serios la îndatoririle noastre nu numai faţă de Dumnezeu, ci şi la cele faţă de neamul omenesc… Marea îndatorire a tuturor părinţilor este să-şi amintească întotdeauna lucrul acesta, să-şi biruie totdeauna defectele şi patimile, să se pocăiască întotdeauna de păcatele lor în faţa lui Dumnezeu, să-şi cureţe mereu inima, aşa încât să le transmită curăţia inimii şi copiilor”

Konstantin V. Zorin

 

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 13 decembrie 2016 în COPII, PARINTI

 

Parintii sunt raspunzatori pentru copii

Luați aminte, părințior, că nu e glumă cu viața copiilor pe care îi ai, sau vrei să îi ai: esti răspunzător de ei și de toată viața lor, căci cum le-ai dat-o așa o au! Și copii tăi te vor judeca pe tine după cum bine știți și bine pățiți. Iar când te-or supăra, fii cuminte și nu-i blestema, ascultând de diavolul până în sfârșit, ci trage-ți  de seamă că ei îți aduc aminte de păcatele tale cere nemărturisite și neispășite. Roagă-te pentru ei, și roagă-te și pentru tine- chiar când te-or blestema, să te ierte Dumnezeu.

Păziți, dinspre latura poftirii trupești, frica și cuviința creștinească și nu vă amăgiți de trup, de vreți să vă bucurați de copii voștri, iar de nu, așa vor spori relele încât va junghia fiul pe tatăl său și va sugruma fiica pe mama sa! Scrie în Sfânta Scriptură! Că așa va fi în vremea din urmă.

Luați seama, că dacă vreți să nu cădeți din creștinătate și dacă vreți să biruie chipul lui Dumnezeu în noi, și nu al diavolului- prin patimile sale- luptați-vă din răsputeri cu arma postului, căci după cum vedeți, postul este ucigașul patimilor. Pentru că este și dar de la Dumnezeu, dat tuturor celor de luptă lupta cea bună. Faceți începătura aceasta și veți vedea cum vi se va înnoi viața și se va liniști casa.

 Pr. Arsenie Boca, http://ortodox.md/

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 18 martie 2016 în PARINTI, Uncategorized

 

Ma iarta, tu, copile…

Mi-a fost trecută viaţa prin patima greşelii
Ce-al tinereţii val te-ndeamnă s-o urzeşti,
Când nu te laşi supus sau pradă îndoielii,
Când toate par să fie normale şi fireşti.

Te-am lepădat atunci, în gestul meu nedemn
Găsindu-mi fericirea… fără să ştiu că pier…
Aveam să aflu-n timp c-atât de mult însemni,
Dar prea târziu a fost, iertare să-ţi mai cer.

Mi-am dus singurătatea în sufletu-mi cernit,
Te-am căutat în lacrimi şi-n vajnica-mi durere.
Ascultă-mi, Doamne, ruga, destul am pătimit.
O vorba vreau să-i spun… că nu mai am putere.

Acum când bătrâneţea e-atât de grea povară,
Mă iartă tu, copile, şi-alăturea-mi rămâi.
Ajută-mi neputinţei un zâmbet să-i răsară,
Iar când va fi sfârşitul, să-mi stai la căpătâi.

Marin Bunget
 
Un comentariu

Scris de pe 25 noiembrie 2015 în COPII, PARINTI