RSS

Arhive pe categorii: SFATURI

Tehnici psihologice care faciliteaza comunicarea

1. Stai mai aproape de rival pentru a evita atacurile! Atunci când știi că te așteaptă discuții cu o persoană agresivă, la orice întâlnire stai mai aproape de el, chiar dacă îți provoacă disconfort. Acest truc psihologic dezarmează rivalul agresiv.

2. Când nu ești mulțumit de răspunsul unei persoane, privește-o în ochi! Atunci când nu sunteți mulțumit de răspunsul unei persoane și nu o puteți desluși, priviți-o în ochi. Această privire va face ca persoana să se simtă sub presiune. Totodata aceasta persoană va stimula persoana să finalizeze gândurile și formularea lor mai exactă.

3. Memorează numele persoanelor! Atunci când discuți cu oameni este mega-important să te adresezi lor pe nume. Auzind numele său, persoana devine mai încrezută și mai „evidențiată” în mulțime. În rezultat, acest truc îi va aduce mai multă reputație și popularitate.

4. Când ceri ajutor cuiva, ai putea să-i trezești simțul de „a fi important”. Sintagma „Am nevoie de ajutor” este cu adevărat magică. Oamenilor le conferi o importantă senzație de a simți necesitatea lor. Începând conversația cu aceste cuvinte magice, fii sigur că vei obține ajutor.

5. Notează-ți gândurile atunci când te simți depășit de o anumită neliniște sau temere! Unele momente de neliniște – probabil este comun pentru toți. Când vă aflați în această stare, notați gândurile într-un notebook sau pe o foaie și păstrați-le undeva deoparte. În acest sens, te ușurezi sufletește.

6. Postura dreaptă a corpului inspiră încredere. Poziția dreaptă a spatelui și a umerilor face minuni atât în viața personală cât și cea profesională. Aceasta oferă o senzație a deschiderii interioare și a încrederii. De asemenea, inspiră respect interlocutorului.

7. Înainte de a te saluta cu cineva prin strângerea mânii, încălzește-ți-le! Mâinile reci sunt asociate cu un boț de sare. Dacă dorești să te saluți cu cineva strângându-i mâna, ai grijă ca mâinile tale să fie calde. Aceasta deoarece ajută la stabilirea unei atmosfere mai prietenoase.

eustiu.com

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 24 Aprilie 2017 în SFATURI

 

Oamenii nu trebuie sa planga singuri

Oamenii nu trebuie să plângă singuri. Dacă vrei să plângi, o să plângem împreună. Dacă stau bine şi mă gândesc, aveam aşa o poftă de plâns, dar nu puteam… parcă mi-ar spune Hristos. Uneori plâng de dor, alteori plâng de ciudă că nu pot face mai mult bine, nu pot ajuta pe cei ce suferă, nu pot să… şi atunci plâng pentru ei, pentru mine. Ştiu că atunci când eu plâng mai sunt şi alţi oameni în întreaga lume care plâng şi nu plâng singur. La fel e şi când râd. Niciodată nu râdem sau nu plângem singuri. Unii plâng de durere, alţii plâng de singurătate, alţii plâng de  bucurie, alţii plâng de boală, alţii plâng din mândrie, alţii plâng din tăceri apăsătoare, alţii plâng din cuvinte nepotrivite, alţii plâng din neplânsul plâns, alţi plâng de… Sunt plânsuri şi plânsuri. Toţi râdem şi plângem la fel, în aceeaşi limbă.

Nu te îneci dacă pici în apă. Te îneci dacă rămâi acolo. Soare m-a ars. Luna s-a ascuns de mine. Ploaia am confundat-o adeseori cu lacrimile mele. Grele, uşoare. Aburi ies din pământ. Nu ştiam unde să Te găsesc. Nu ştiam cum să ajung la Tine. Eu am greşit, Tu m-ai iertat şi iubit şi nu mai conta nimic. Vântul îmi aducea vocea Ta. Iarba mă atingea cu atingerea Ta. Şi în sufletul meu erai Tu. În noaptea inimii mele Te căutam. Vroiam să Te văd şi să Te mângăi. Să Te pipăi, să Te iau în braţe şi să urlu de durere că eşti cu mine. Sau de bucurie. Să mă topesc în îmbrăţişarea Ta în clipa potrivită a mântuirii mele. Nu eu Te căutam pe Tine, ci Tu mă căutai şi eu trebuia să mă las găsit. Doamne, mi-e sete de Tine!…

Călugărul care ştie că se roagă cu rugăciunea inimii, încă nu ajuns la rugăciune, darămite să mai scarpine limba despre asta… Rugăciunea e o stare de prezenţă continuă în care eu sunt în Doamne şi Doamne este în mine, într-o comuniune dincolo de cuvinte… Sunt un urât acum, dar pot fi om frumos. Te caut în amurgul norilor, în asfinţitul lacrimilor, în privirile lăsate pe icoane, într-o binecuvântare sau în tăcere… Omul fără Dumnezeu nu este fericit. Dacă Dumnezeu nu este pe primul loc în viaţa mea, nu este pe nici un loc.Suntem cu toţii vase prin care Dumnezeu lucrează…

Cerul se apropie foarte mult de pământ. Adeseori se amestecă. Chiar dacă eu nu vreau, nu ştiu, nu pot, Tu, Doamne, mântuieşte-mă! Doamne când e nevoie tună în fiinţa mea şi taie cu ascuţişul cuvintelor lutul ce nu mai are temelie bună. Fără de Tine mă voi înstrăina de tot binele. Aproape fii de mine, când mor şi înviez şi strânge-mi cioburile vieţii risipite pe Psaltirea din chilie la lumina tăcutei candele, ce doar ascultă suspine şi gânduri trimise în fum de tămâie. Doamne, izbăveşte-mă de această suferinţă sau mai bine vino şi tu în această suferinţă ca să o împărţim cinstit la doi! Dă-mi şansa să trăiesc bucuria adevărată. În frica adevărată nu mai este drum înapoi, ci ajung până la porţile morţii. Sunt la capătul inimii și privesc viața ca și cum nu aș fi plecat niciodată. Straşnică imagine. Nu mai înmulţesc vorbele. Arunc toate cuvintele. Și pe cele ce nu s-au spus încă…

Eu știu și simt că ești aici, acum! Doamne, când săruţi cerul, el plânge pentru mine. Când săruţi marea, ea îmi cântă balade. Când săruţi vântul, timpul se opreşte şi plângem amândoi !…

Pr. Hrisostom Filipescu

 
2 comentarii

Scris de pe 20 Aprilie 2017 în SFATURI

 

Sa nu uitam!

Oamenii îi apreciază pe ceilalți după ce nu mai sunt. Nu știu de ce se întâmplă asta. Poate pentru că intervine obișnuința, poate că intervine setea după nou. Păcat că nu le dai flori cât sunt în viață. Nu știu câți ne-am gândit să facem azi ceva pentru cei care mai sunt. Până și un telefon poate fi special. Primăvara nu vine niciodată mai devreme, ci exact când trebuie. Dar tu o poți pregăti.

Dumnezeu ne atenționează să nu uităm și să ne aducem aminte de ceea ce e valoros ca să nu pierdem mai târziu. În vechiul Testament, Dumnezeu a lăsat pietre de aducere aminte ca nu cumva evreii să fie loviți de uitare. Să nu uităm să luptăm. Fără să lupți pentru ce iți dorești nu poți obține nimic. Nu te lăsa, uită-te țintă la Iisus și nu vei fi înghițit de valuri.

Să nu uităm să iubim. Dumnezeu ne-a iubit când meritam cel mai puțin dragostea Lui. Să învățăm de la El. Să iubim și pe cei ce nu ne iubesc. Ar fi neașteptat pentru ei. Să nu uităm să ne jertfim. Asta înseamnă că există zile în care ești nevoit să renunți la dreptul tău, în care pierzi deliberat. Dar să nu uiți că ce lași de la tine aici, strângi dincolo.

Să nu uităm să ne smerim. Ca să ajungi mare trebuie să înveți cum să fii mic. Va veni timpul în care ni se vor da cetăți. Până atunci trebuie să învățăm cum să mergem prin lumea asta. Smerenia înaintea slavei. Să nu uităm să fim. Mai important decât să ai. Să fii înseamnă caracter, înseamnă să lupți, să iubești, să te jertfești și să te smerești.

Alexandru F.

 
2 comentarii

Scris de pe 3 Aprilie 2017 în SFATURI

 

Pr. Proclu: „Nu avem smerenie, nu avem nimic!”

Am avut binecuvântarea de a-l întâlni pe Părintele Proclu pe 23 octombrie 2016, cu puţin timp înainte de a se muta la Cer. Am simţit nevoia să-i cer cuvânt de folos despre problemele cu care se confruntă astãzi Biserica. Părintele a răspuns aşa cum îl ştiam, echilibrat, smerit, fără sã dea cu pietre în nimeni şi cu nădejde că lucrurile se pot schimba în bine.

– E grea mântuirea astãzi? Cum să ne mântuim în vremuri atat de grele?
– Auzi, cu cât ne smerim, ne ajută Duhul Sfânt. Şi când cineva vrea să te ocărască, să îi spui: „Dumnezeu să îl ierte”. Adică nu îl ocărî, ci spune: „Doamne, fie voia Ta!” Mântuirea, pe măsura smereniei o câştigăm. Eu trebuie să mă rog pentru toţi: „Iartă-i, Doamne! Doamne nu-i pedepsi! Mântuieşte-i Doamne!” Şi eu dacă iert, Bunul Dumnezeu mă iartă şi pe mine. E o minune mare să ajungi să ierţi.
Nu vedeţi că acum lumea e tulburată, să nu se vadă unul cu altul? Vai, săracii, mi-e milă, că sunt fraţii noştri. Doamne, ajută!

„DUHURI AU TULBURAT LUMEA…”

– Lumea erte foarte rulburatã din cauza Sinodului alin Creta. Sunt fraţi de-ai noștri care nu mai merg la Sfânta Liturghie, nu îi mai pomenesc pe ierarhi. ..
– Nu trebuie să vorbim în privinţa asta. Doamne, ajută-ne! Doamne, nu ne lăsa! Trebuie doar să ne rugăm şi să ne iertăm unii pe alţii, şi scăpăm de astea. Sunt nişte duhuri care au tulburat lumea. Cât putem, să ne ducem la duhovnic, să ne mărturisim şi să nu ne mai sfădim. Ne iertăm unii pe alţii, şi scăpăm de aceste duhuri. Trebuie să îi iertăm pe toţi şi să ne rugăm: „Doamne, ajută să ajungă toţi în Rai, cu tot cu mine!” Trebuie să ne ducem la Sfânta Liturghie şi să ne rugăm: „Doamne, ajută să ajungă toţi în Rai, toţi în Biserică!”
Noi trebuie să căutăm să nu facem rupere în Biserică. Trebuie să îi iertăm pe toţi, trebuie să ne rugăm pentru toţi: „Doamne, ajută-le să ajungă înapoi în Rai!” Asta e din cauză că noi am stat de vorbă cu gândurile, şi gândurile sunt diavolii. Cât putem, să ne rugăm: „Doamne, ajută-i să ajungă toţi în Rai, să ajungă în Bisericăl”. Biserica e a lui Dumnezeu. Cât putem, să ne rugăm: „Doamne, luminează-le mintea să vină înapoi la Biserică!”
Doamne, nu ne lăsa! Doamne, nu ne lăsa! Ai văzut că unii Părinţi au plecat din mănăstire, şi e foarte rău. Vai de mine! Noi trebuie să îi iertăm pe toţi şi să ne rugăm: „Doamne, ajută-le să ajungă în Biserică”. Biserica e a lui Dumnezeu, şi noi am lăsat Biserica.

„S-A ÎNTÂMPLAT CE S-A ÎNTÂMPLAT CĂ AM FOST LIPSIŢI DE SMERENIE”

– Părinte, cum să ne compartăm cu cei care au creat tulburare în Biserică?
– Avem nevoie să iertăm, că dacă ne-a zis, şi eu am să îi zic… văleu, am picat! Doamne fereşte! Când zicem: „mi-a zis, şi am să îi zic” – vai de mine, trebuie să ne păzim de astfel de treburi! Trebuie să îi iertăm pe toţi.
Judecăţile lui Dumnezeu sunt nepătrunse de mintea noastră, şi noi suntem datori a ne ruga pentru ierarhii noştri: „Doamne, ajută-le să ajungă în Rai! Doamne, nu-i lăsa! Doamne, nu ne lăsa”.
De asta s-a întâmplat ce s-a întâmplat, că am fost lipsiţi de smerenie. Vorba tuturor aşa a mers: „Mi-a zis şi am să îi zic”. Dar dacă mi-a zis şi eu nu i-am mai zis, atunci s-a făcut vreme bună.
Suntem oameni slabi. Cu cât ne ducem la mărturisire, scăpăm de duhuri. Trebuie să ne spovedim cât de des, trebuie să ne iertăm unii pe alţii.
Eu mă rog la bunul Dumnezeu: „Doamne, nu-i pedepsi! Doamne, nu ne lăsa, ajută-ne să scăpăm!” Eu mă rog pentru toţi să ajungă toţi în Rai, numai diavolii să rămână în iad, atât.
Să ajungă toţi in Rai, să îi iertăm pe toţi. Şi noi trebuie să ne rugăm la bunul Dumnezeu să ne mântuiască – şi pe noi, şi pe ei. Dacă ne rugăm, bunul Dumnezeu poate schimba din rău în bine. Rugăciunea e calea, şi să-i spui aşa la gând: „Am să îi zic, dar nu azi, ci mâine”.

„PRIN VORBIRE ADUNĂM DUHURILE ASUPRA NOASTRA”

Trebuie să mă smeresc – şi dacă mă smeresc, Duhul Sfânt va izgoni acele duhuri. Trebuie să punem început bun şi trebuie să îl pârâm pe diavol. Dacă a venit un gând rău, eu spun aşa: „Toată hula ta asupra capului tău să He”. Pe urmă zic: „Ție, Doamne, slavă Ție! Doamne, izgoneşte acele duhuri care tulbură Biserica noastrã! Şi atunci Duhul Sfânt va izgoni acele duhuri. Duhurile te fac să tremuri de frică, dar trebuie să ne rugăm: „Doamne, nu ne lăsa! Doamne, ajută-nel”. Trebuie să adormim în rugăciune, şi când te-ai trezit iar trebuie să te rogi, şi atunci vor fugi duhurile şi nu mai ai frică de duhuri.

Mai întâi, duhurile vin prin gând, şi îţi spun că cutare e aşa, cutare e aşa – şi atunci prin vorbire adunăm duhurile asupra noastră. Trebuie să zicem: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte pe noi. Amin! Să zicem des rugăciunea asta. Cât puteţi, să vă ţineţi de duhovnic. Cea mai mare patimă este atunci când cineva nu se mai poate smeri şi dă vina pe altul. Nu trebuie să dăm vina pe altul, ci să spunem: Pentru păcatele mele s-a întâmplat aceasta. Lucrul ăsta se întâmplă din cauză că am duhurile cu mine. Când diavolul mă îndeamnă să zic de cutare, gata, mă cuprinde mare frică – Doamne fereşte! Trebuie să ne mărturisim şi să nu dăm vina pe nimeni.

Pentru că de asta avem atâtea ispite, că dăm vina pe altul, şi dacă dăm vina pe altul, ne doare capul. Doamne, ajută să ne smerim! Că dacă ne smerim, scăpăm de duhuri şi de toate. Nu avem smerenie – nu avem nimic. Diavolului îi place să stea de vorbă cu noi, dar noi trebuie să ţinem gura închisă şi să zicem aşa: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi! Dumnezeu să vă ducă în Rai – şi, cât puteţi, să vă rugaţi!

Material realizat de Mihaela Raluca Tănăseanu
Revista Familia Ortodoxă, numărul 3 / 2017

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 31 Martie 2017 în SFATURI

 

Ganduri frumoase

  1. Cu cât mai multă dragoste, înțelepciune și bunăvoință veți descoperi în voi înșivă, cu atât mai mult le veți simți în mediul ce vă înconjoară.
  2. Învinuind pe cineva, nu vă mai rămâne timp pentru a-l iubi.
  3. Dacă vă dezamăgește un om, nu-l pedepsiți pentru asta pe altul. Fiecare om e diferit. Așa că nu vă pierdeți puterea de încredere și dragostea față de oameni!
  4. Viața e prea scurtă pentru a ne trezi dimineața cu dezamăgiri în suflet. Deci, iubiți-i pe cei care vă respectă, iertați-i pe cei care au greșit și aveți încredere că nimic în viață nu e întâmplător.
  5. E ușor să iubești pe cineva îndepărtat, dar e mai greu să-i iubești pe cei apropiați.
  6. Răspândiți dragostea indiferent unde vă aflați, iar în primul rând – în sânul propriei familii.
  7. Pentru a înfrunta răul avem nevoie de dragoste și compasiune.
  8. Dumnezeu ne pune la încercări grele ca să le înfruntăm și nu ca să disperăm.
  9. Nu e atât de important să faci lucruri mari în viață. Important e să le faci cu mare dragoste.
  10. În lume, mor mai mulți oameni care sunt lipsiți de dragoste, decât cei ce mor de foame.

    Maica Teresa, eustiu.com

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 27 Martie 2017 în SFATURI

 

Din indemnurile Sf. Valeriu Gafencu

Sunt sănătos şi mă gândesc într-una la voi, dragii mei, la toate încercările prin care a trebuit să treceţi, spre a vă da seama de deşertăciunea acestei lumi, de ajutorul şi dragostea lui Dumnezeu, de Viaţa Veşnică, pe care noi o putem câştiga cu mila Domnului, dacă ne vom trăi viaţa în iubire curată, fapte bune şi rugăciune. Viaţa e un dar de la Dumnezeu şi noi trebuie să ştim a o trăi în chipul cel mai vrednic.

Să ne curăţăm de păcate, care ne urmăresc la tot pasul, să fim cu iubire faţă de semenii noştri, să ajutăm, să răspundem la rău prin bine şi la ură prin dragoste, să ne mărturisim păcatele şi să luăm temeinic hotărârea de a nu le mai săvârşi. Iată, a venit şi postul. Pregătiţi-vă sufleteşte pentru această mare sărbătoare creştină, prin post şi rugăciune şi nu uitaţi milostenia pentru cei săraci şi lipsiţi, căci milostenia acoperă o mulţime de păcate. Aşa că, faceţi această faptă măreaţă, ca la Sfintele Sărbători să daţi la câte un sărac, lipsit de ajutor, ba o pâine, ba o prăjitură, ba un bănuţ, că mult vă va răsplăti Dumnezeu şi în viaţa aceasta şi în viaţa viitoare.

Mie îmi pare tare bine că voi înţelegeţi această lume. Mi-aduc aminte că, încă în sat, îi mai ajutaţi din când în când şi pe ţiganii şi pe nevoiaşii de pe la noi! Ştiţi voi ce înseamnă lucrul acesta!? Fericirea este sensul întregii noastre vieţi. Şi eu vă mărturisesc azi, după ani de suferinţă, meditaţie şi frământări, cu viaţă aspră, că Viaţa nu are nici un sens fără Hristos! Că toate alergările noastre, fără Iisus sunt deşertăciune şi goană după vânt! De aceea, să căutăm ca prin modul nostru de trăire să-l câştigăm pe Mântuitorul în inimile noastre. Numaidecât să vă spovediţi şi împărtăşiţi. Să faceţi o spovedanie cât mai serioasă şi mai adâncă. Să luaţi hotărârea de a vă lepăda de păcate, să duceţi lupta cu răul inimii voastre, înclinate a-i judeca şi condamna pe alţii pentru faptele lor, când noi înşine săvârşim aceleaşi păcate. Vă rog foarte mult, grijiţi-vă de suflet.

Pe Emil, creşteţi-l în iubire de Dumnezeu. Învăţaţi-l să se roage, să cânte cântece creştine, să se poarte cu dragoste şi nevinovăţie. El e un copil curat şi nevinovat la suflet. Şi eu mă stăruiesc să devin prunc la suflet, ca şi el. Voi, ca părinţi, aveţi o mare răspundere. Anume, aceea de a-i da o educaţie creştină, a-l creşte în cea mai mare curăţenie, a-l îngriji şi a-i face Viaţa cu adevărat fericită, printr-o trăire curată a Domnului nostru Iisus Hristos. Iubiţi-vă voi şi iubiţi pe toata lumea. Purtaţi-vă cu toţi aşa cum vă purtaţi cu proprii voştri fraţi şi surori. Şi Dumnezeu, care vede toate, vă va răsplăti însutit.

Penitenciarul Aiud, 22 noiembrie 1943 , valeriugafencu.wordpress.com

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 18 Martie 2017 în SFATURI

 

Cuplurile cu adevarat fericite nu trebuie sa dovedeasca nimic pe Facebook

Pentru unele persoane un status de pe Facebook poate avea o semnificatie mai mare decat ceea ce se intampla in lumea reala. Evaluam viata cuiva bazandu-ne pe fotografiile care apar pe profilul de Facebook. Si de multe ori ajungem sa interpretam gresit. Potrivit BrightSide, cuplurile cu adevarat fericite nu isi posteaza intreaga viata pe Facebook.

Cand oamenii sunt fericiti cu relatia lor, ei traiesc in prezent, si nu pentru un like pe Facebook.

Daca totul merge bine in relatia lor, ei pur si simplu nu vad niciun sens pentru a pierde timpul postand online imagini si statusuri pentru a dovedi altora cat de fericiti sunt. Asta nu inseamna ca ei nu fac poze sau nu isi verifica feed-ul de Facebook, insa ce se intampla in viata lor este doar pentru ei, nu si pentru oamenii din jur.

Cuplurile care isi prezinta viata in lumea internetului pentru ca toata lumea sa vada nu au nimic de castigat din asta.

Dezvaluirea lucrurilor personale sau chiar a problemelor personale in social media este probabil cea mai putin eficienta metoda disponibila pentru a iti rezolva micile neintelegeri. O neintelegere se rezolva intotdeauna in doi, o surpriza facuta doar pentru tine ar trebui sa ramana doar pentru tine, o amintire destul de intima postata doar pentru a strange cateva zeci de like-uri nu va mai fi la fel de importanta.

Adevarata fericire vine cand esti cu adevarat fericit alaturi de cineva pe care il iubesti.

Nu poti castiga nimic daca postezi cat de fericita esti pe profilul de Facebook. Bucuria trebuie sa vina din a petrece timp impreuna, nu din a posta poze impreuna.

Nimeni nu trebuie sa dovedeasca nimic nimanui

Persoanele care sunt cu adevarat fericite nu au niciun interes in a isi impartasi iubirea pe Facebook. Ei nu trebuie sa dovedeasca nimanui ca au pe cineva in viata lor si ca totul merge de minune. Sunt fericiti si nici nu le pasa daca pe profilul lor apare ca sunt „Intr-o relatie” sau nu.

Si… cel mai important lucru:

Cercetatorii au descoperit ca cei care nu folosesc social media sunt, in general, mai fericiti decat cei care o fac pentru ca acestia nu trebuie sa se compare in mod constant cu colegii, prietenii sau cunostintele lor.

De prea multe ori uitam ca tot ce conteaza sunt vietile noastre reale, relatiile noastre, interactiunea cu oamenii dragi, experientele noastre si sentimentele pe care le avem… nu un like pe Facebook.

Amelia Ciurica

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 16 Martie 2017 în SFATURI