RSS

Arhive pe categorii: SFATURI

Elogiu tacerii

A ajunge să crezi numai în tăcere, să nu mai prețuiești decât tăcerea, este a realiza una din cele mai esențiale expresii ale trăirii la marginile vieții. Elogiul tăcerii, la marii singuratici își are o rădăcină mult mai profundă decât își închipuiesc oamenii.

Complicația problemelor să te fi dezgustat atât de tare, încât să nu te mai intereseze decât tăcerea și strigătele ei, strigătele tăcerii care nu sunt decât cascade intime al căror zgomot îl obiectivezi în lumea din afară.

Oboselile repetate te duc la aprecierea nelimitată a tăcerii, deoarece în oboseli toate cuvintele își pierd semnificația și bat în urechi asemenea unor ciocane mecanice, se destramă în sonorități vide, în vibrații iritante și în sunete exasperante. Toate conceptele se diluează, toate expresiile tari se atenuează, tot ceea ce vorbești sau asculți se dezgolește într-o nuditate stearpă și respingătoare.

În tine, nimic nu mai ia o formă sau o consistență expresivă, ci tot ce pleacă în afară și tot ce vine din afară rămâne ca un murmur îndepărtat, monoton și egal, neputând în nici un fel să excite nuanțele vieții sufletești, să trezească un interes sau o curiozitate

Atunci îți pare inutil să-ți mai dai o părere, să mai iei o atitudine sau să mai impresionezi pe cineva, și toate zgomotele la care ai renunțat prin tăcere cresc în agitația sufletească, existentă în toate marile tăceri.

După ce te-ai frământat ca un nebun să rezolvi toate problemele, după ce te-ai chinuit pe culmi, când ar trebui să dai răspunsurile supreme sfârșești prin a găsi în tăcere singura realitate și singura formă de expresie, și cine nu sfârșește în tăcere înseamnă că n-a văzut totul.

Emil Cioran

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 30 noiembrie 2019 în SFATURI

 

Tehnologia 5G in orașe: dureri de cap, dureri de ochi, dureri in piept, greata, oboseala, stări de vomă, ameteli…

nlUDFNyNtBRwyWT-800x450-noPad
Primele opt luni din Cel De-al Doilea Război Mondial au fost fără lupte, fiind numite Războiul Mut. Folosirea undelor milimetrice din cadrul celei de-a cincea generații de tehnologie a comunicațiilor, sau 5G, este tot un război mut, de o altă natură.

Acest război nevăzut este și mut, dar de această dată se trag focuri – sub forma fasciculelor de radiații electromagnetice (REM), asemănătoare razelor laser, emise de mânunchiuri de mici antene[1] – și nimeni dintre cei aflați în bătaia focului nu știe că este vătămat serios, ireparabil și pe tăcute.

Într-o primă fază, 5G îi va face pe oameni electro-hipersensibili[2]. Probabil faptul că am stat în fața a două mari ecrane de calculator pentru mai bine de 18 ani cât am lucrat pentru ONU m-a făcut și pe mine electro-hipersensibilă. Atunci când Biroul ONU din Viena a instalat, în decembrie 2015, puncte de acces (hotspot) pentru telefonie mobilă și WiFi – menite să servească mari areale publice – în îngustele coridoare de metal din Centrul Internațional din Viena, m-am simțit rău în continuu pentru următoarele șapte luni.

Timp de doi ani și jumătate am făcut apoi tot ce mi-a stat în puteri pentru a alerta sindicatul angajaților ONU, administrația și serviciile medicale despre pericolul pe care radiațiile electromagnetice emise de aceste puncte de acces îl reprezintă pentru sănătatea angajaților ONU, dar am fost ignorată. De aceea, în mai 2018, am ridicat problema chiar Secretarului General al ONU, Antonio Guterres (vezi transcript-ul mai jos). Este fizician și inginer în electricitate, având în trecut prelegeri despre semnalele de telecomunicații dar, cu toate acestea, el declară că nu știa nimic despre toate acestea. A promis să ceară OMS (Organizația Mondială a Sănătății – n.tr.) să studieze problema dar, șapte luni mai târziu, acele puncte de acces (hotspot) erau încă la locul lor. Nu am primit niciun răspuns la foarte multele mail-uri pe care i le-am trimis.

Drept urmare, m-am bucurat să mă pot alătura eforturilor de publicare a unui Apel Internațional de Oprire a Emisiilor 5G pe Pământ și în Spațiu întrucât îmi era foarte clar că, în ciuda celor 43 de apeluri științifice anterioare, foarte puțină lume înțelege pericolele radiațiilor electromagnetice (REM). Experiența mea ca redactor ar putea fi de folos pentru a ne putea asigura că un nou „apel 5G”, inclusiv privind emiterea de fascicule 5G din spațiu, ar fi redactat clar, cuprinzător, explicativ dar accesibil și celor nespecialiști, citând din peste o sută de lucrări științifice dintre zecile de mii publicate în ultimii 80 de ani despre efectele biologice ale REM.

Având în spate ani de redactare a documentelor ONU privind spațiul cosmic, știu că acesta este foarte contestat din punct de vedere geopolitic și că orice incident care ar implica un satelit militar ar putea declanșa un răspuns catastrofal[4]. Legile privind spațiul sunt atât de încurcate – un singur exemplu ar putea fi complexitatea legii răspunderii în spațiu[5][6] – așa încât nu am greși dacă am numi orbitele din jurul Pământului drept Vestul Sălbatic. China a provocat consternarea internațională în 2007, când a demonstrat eficiența unei arme anti-satelit distrugându-și intenționat unul propriu. Resturile spațiale sunt principala îngrijorare printre țările călătoare în spațiu, din cauza așa-numitului sindrom Kessler, care prevestește o cascadă de resturi spațiale care ar putea face impracticabile în viitor orbitele din jurul Pământului[7]. În aceste condiții, lansarea în spațiu a peste 20.000 de sateliți comerciali 5G vi se pare un lucru normal?

Locuiesc în Viena, Austria, unde tăvălugul 5G a venit brusc peste noi. În ultimele cinci săptămâni, rețele pre-5G au fost anunțate oficial în aeroportul din Viena și chiar 5G în Rathenausplatz, principala piață din Viena, care atrage zeci de mii de vizitatori în târgurile organizate aici de Crăciun, în decembrie, și la patinoarele din ianuarie, o atracție specială pentru copii. Alături de păsări și insecte, copiii sunt cei mai vulnerabili în fața ravagiilor 5G, din cauza trupurilor lor încă mici[8].

Prieteni și cunoscuți de-ai mei din Viena, împreună cu copiii lor, deja se plâng de simptomele clasice ale otrăvirii cu REM: sângerări nazale, dureri de cap, dureri de ochi, dureri în piept, greață, oboseală, stări de vomă, tinitus (țiuit în urechi.), amețeli, simptome asemănătoare gripei și dureri cardiace. De asemenea, relatează despre „o bandă strânsă în jurul capului”; presiune deasupra capului; dureri scurte și înțepătoare prin corp; vibrații ale organelor interne. Alte efecte biologice, precum tumori sau demență apar după o perioadă mai îndelungată dar, în cazul 5G, care nu a fost niciodată testat din punct de vedere al siguranței pentru sănătate, cine știe?

Parcă peste noapte, o pădure de infrastructură 5G a răsărit în Austria. În numai 3 săptămâni, o prietenă de-a mea a trecut de la stadiul de persoană cu o sănătate robustă la una care s-a văzut nevoită să părăsească țara în care a trăit 30 de ani. Fiecare persoană este afectată diferit de REM. Pentru ea a fost o adevărată tortură așa că ultimele ei două nopți în Austria le-am petrecut împreună cu ea dormind în pădure. Interesant, în drumul ei prin sudul Germaniei, starea ei s-a înrăutățit mai mult față de Austria, în timp ce in nordul Germaniei nu a mai avut simptome și s-a simțit complet normal, ceea ce sugerează că acolo încă nu a ajuns tăvălugul 5G.

Nu există limitări legale la expunerea la radiații electromagnetice. Convenabil pentru industria telecomunicațiilor, există doar indicații fără putere de constrângere legală, așa cum sunt cele produse de pompos-numita Comisie Internațională pentru Protecția de Radiațiile Non-Ionizante (CIPRNI), care s-a dovedit a fi, exact ca Vrăjitorul din Oz, o micuță organizație non-guvernamentală din Germania care își numește singură membrii, niciunul dintre ei nefiind medic sau expert în probleme de mediu.

Exact ca Vrăjitorul din Oz, CIPRNI pare să aibă puteri magice. Prestidigitațiile ei fac să „dispară” în aer efectele non-termice ale radiațiilor electromagnetice, dacă ne gândim la zecile de mii de studii care demonstrează efectele biologice ale REM și care invalidează așa-numitele lor indicații de siguranță[12]. Mai departe, a reușit să vrăjească și Uniunea Internațională pentru Telecomunicații, parte a familiei Națiunilor Unite, să recunoască aceste indicații[13]. Dar un singur email trimis către CIPRNI în octombrie 2018 cu comentarii ale profesorului Martin Pall privind noul set de indicații a produs imediat o explozie de interes privind prezența on-line a profesorului – care până acum fusese inexistentă – din partea firmelor și persoanelor din întreaga lume, din partea autorității unei țări privind imigrația, din partea Biroului Cancelarului Austriei, al unei firme de avocatură din Viena dar și din partea Interpolului!

Sper ca și alții să citească și să distribuie Apelul pentru Oprirea 5G în Spațiu, să se trezească și ei și alții și să treacă la acțiune pentru a opri 5G. Chiar și opt luni de Război Nevăzut 5G pot însemna o catastrofă pentru toată viața de pe planetă. Elon Musk este pregătit să lanseze primii 4.425 de sateliți 5G în iunie 2019 și să „acopere” Pământul cu radiații 5G, ignorând nenumărate tratate internaționale. Ar putea fi ultima mare extincție planetară, prin grija multi-miliardarei 5G, cel mai mare experiment biologic și manifestația celei mai mârșave mândrii și lăcomii din istoria omenirii.

Prima reacție a oamenilor la ideea că 5G poate fi o amenințare la întreaga viață de pe pământ este de obicei neîncrederea și respingerea. Odată însă ce au examinat mai bine faptele, a doua senzație este în mod obișnuit de teroare. Trebuie să transcedem acest fapt pentru a putea vedea 5G ca pe o oportunitate de a lua problemele în propriile noastre mâini, să ne asumăm responsabilitatea și să trecem la acțiune. S-ar putea să fi pierdut deja în ultimii 20 de ani peste 80% dintre insectele de pe glob. Copacii riscă să fie tăiați cu milioanele pentru a se putea asigura un semnal 5G continuu pentru mașinile, autobuzele sau trenurile fără conducător uman. Vom rămâne indiferenți și vom accepta să fim și noi și copiii noștri iradiați, să ne vedem sursele de hrană decimate și mediul înconjurător distrus?

cocoon.ro

 
2 comentarii

Scris de pe 16 noiembrie 2019 în SFATURI

 

Scoala din perioada interbelica te pregatea sa devii un om cu educatie civica si caracter

Scoala-educatie-copii-elevi-pregatire-dascal-disciplina-perioada-interbelica

A fost odată un vis frumos. Educaţia primea 16% din PIB. Şi 98 % dintre tinerii care plecau la studii în străinătate se întorceau acasă. Asta pentru că, în perioada interbelică, şcoala te pregătea să devii un om cu educaţie civică şi caracter.

Georgeta Filiti, istoric: „Toate beteşugurile societăţii noastre se reduc la proasta educaţie”

În perioada interbelică criteriile după care erau evaluaţi elevii erau cu totul altele decât cele din zilele noastre: spiritul de camaraderie, sârguinţa, voioşia, sensibilitatea şi onestitatea, calităţi care determină caracterul unui om şi pe care se punea mare preţ.

Georgeta Filiti: „Erau evaluaţi cu grijă şi bunătate. E o relaţie relaxată între profesor şi elevi. Se iau în seamnă spriritul iscoditor, bunătatea.”

Nicolae Manolescu, critic literar: „E un pic naivă, dacă vreţi, şcoala interbelică. Dar este deosebită faţă de cea de acum, dintr-un punct de vedere care mi se pare esenţial: ea era bazată pe disciplinele formatoare. Nu pe specialităţi!”

După Marea Unire, educaţia a fost ridicată la rang de politică de stat. Şcoala a devenit un instrument de construcţie a naţiunii. Respectul pentru învăţământ, pentru oamenii cu carte era evident. 98% din tinerii care plecau la studii în străinătate reveneau în ţară.

Elena Mușat, Arhivele Naționale ale României: „În perioada interbelică (..) statul investeşte masiv în educaţie. Ministerul Instrucţiunii şi apoi Ministerul Educaţiei Publice ajung să aibă un buget anual de 12 până la 16%, ceea ce astăzi pare fabulos. Însă (..) miza era mare – învăţământul şi cultura reprezentau două componente care aveau menirea să consolideze ideea de naţiune”

Georgeta Filiti: „Statul a găsit bani să clădească 1.000 de școli, în primul rând în mediul sătesc”

Elena Mușat: „Acolo existau deficienţe mai mari. Se înfiinţează şcoli normale. Se pune accent pe formarea învăţătorilor (..) astfel încât ei să fie pregătiţi să predea copiilor conţinut coerent şi adaptat cerinţelor societăţii respective”

În 1921, ponderea ştiutorilor de carte în vechiul regat era de 39%, în Bucovina de 45%, iar în Transilvania de 51%. Aşa că Statul a început alfabetizarea masivă a populaţiei. Spiru Haret dorea ca prin învăţământ să îi ridice pe ţărani.

S-a stabilit durata învăţământului obligatoriu şi gratuit de 7 ani. S-au construit noi şcoli peste tot în România unită. S-au înfiinţat licee care să ofere cunoştinţe concrete şi licee care sa reunească toate profilele teoretice: real, modern şi clasic. Bacalaureatul era cu adevărat un examen de maturitate, sustinuţ în faţa unei comisii formată din profesori universitari. Examenul atesta cunoştinţele unui elev şi nu liceul urmat.

Georgeta Filiti: „Se dădeau multe examene, se constituiau comisii. Şi în fruntea comisiilor erau profesori universitari, extrem de bine pregătiţi şi acest lucru s-a văzut”

Elena Mușat: „În timpul lui Cuza legea instrucţiunii este cea mai modernă din Europa şi este una dintre primele care introduce principiul obligativităţii şi gratuităţii învăţământului primar”

Georgeta Filiti: „Au pus accent extraordinar pe învăţământul liceal, socotind că nu oricine va merge la facultate şi trebuie să-i oferi cunoştinţe enciclopedice, de natură să poată funcţiona în diverse spaţii ale societăţii”

Nicolae Manolescu: „Uitaţi-vă cum se vorbeşte! Păi, noi, în societate, ducem o lipsă acută şi cronică, deja, nu mai e acută, e cronică, de capacitate de exprimare gramatical corectă. Noi nu ştim să comunicăm. Şi când comunicăm, comunicăm într-o limbă care seamănă cu româna, vag, aşa”

În perioada interbelică foarte puţini copii de la ţară ajungeau la liceu, din cauza taxele foarte mari. Dar cunoştinţele învăţate la şcoală i-au ajutat să devină oameni mari”

Elena Mușat: „Canalizarea pe activităţile practice începe după primii ani de şcolarizare. Făceai 4 ani de teorie apoi, cei care nu doreau să înveţe (..) în continuare erau canalizaţi spre meserii. Fiecare școală avea grădină şi erau învăţaţi să cultive plante şi erau orientaţi spre meserii care le puteau fi necesare mai târziu”

Georgeta Filiti: „S-au făcut multe şcoli profesionale, şcoli comerciale cu diverse specialităţi. Că deveneai veterinar sau acar la CFR, ideea nu era ca toţi să facă facultate”

Elena Muşat: „Dacă astăzi sunt opţionale, în interbelic erau şezători, şezători de clasă (..) Şezătorile erau (..) o combinaţie între club de lectură, lucru manual”

Salariul unui profesor universitar era comparabil cu al unui ministru, iar calitatea dascălilor era pe măsură. Un învăţător se pregătea 8 ani să ajungă la catedră, apoi participa continuu la cursuri de specializare.

Se înființează biblioteci dadactice prin care profesorii sunt la curent cu noutățile

Elena Muşat: „Statutul profesorilor şi al învăţătorilor era unul special în România interbelică. Însuşi regele Carol al 2-lea semnează în aprilie ’38 titlul prin care se acordă titlul definitiv în invăţământ normal a două profesoare”

Dacă în interbelic diploma de definitivat era semnată de rege, astăzi, mulţi dintre cei care ajung în învăţământ sunt slab pregătiţi şi nu se simt apreciaţi.

Daniela Visoianu, Coaliția pentru Educație: „Primul răspuns de forţă pe care-l transmit cadrele didactice este: La banii ăştia, asta-i calitatea!”

Daca ne uitam pe listele de absolvenţi nu îi găsim pe primii în învăţământ.

Georgeta Filiti: „E slabă pregătirea profesorilor. Dai examen şi se fac tot felul de combinaţii, de presiuni. Dar trebuie să dea o lucrare scrisă şi dacă ai mai puţin de 8, eu i-aş suprima calitatea de profesor”

Nicolae Manolescu: „Recomand oricui să facă o mică comparaţie: să citească câteva discursuri, care s-au publicat, din Parlament, ale lui Maiorescu, ale lui P.P. Carp, ale lui Delavrancea şi ale altora. Şi să le compare cu discursurile pe care le auzim noi, acuma. Şi să vadă întâi că nu mai e aceeaşi limbă. Sigur, limba evoluează. Dar de data asta, a involuat.

În interbelic s-au pus bazele sistemului de învăţământ românesc. A urmat apoi perioada comunismului în care, pe lângă materiile impuse de partid, s-a învăţat, totuşi, carte. Dar după 1990 învăţământul a început să eşueze constant, iar astăzi ne confruntăm cu: abandon şcolar ridicat, creşterea analfabetismului, învăţământ superior superficial din care ies studenţi pe bandă rulantă, ineficiența actului de predare, elevi plictisiţi, informaţii care nu ajută prea mult în viitoarele meserii”

Georgeta Filiti: „Judecaţi şi dumneavoastră 18 reforme, schimbarea unul după altul a miniştrilor Învăţământului. Asta scade calitatea. Pe urmă, faci o reformă şi după un an faci reforma reformei. Dacă eu am azi un copil de clasa I-a, eu nu ştiu când va termina liceul, câte clase face, câte examene dă”

anonimus.ro

 
2 comentarii

Scris de pe 16 noiembrie 2019 în SFATURI

 

Armele cu energie dirijata

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 16 octombrie 2019 în SFATURI

 

Daca ati sti cat de mult cer ajutor cei adormiti…

rugaciunea-adormiti-morti-685x320

Am primit vestea cea intristatoare si totodata veselitoare a plecarii catre Domnul a fiului vostru duhovni­cesc, pentru care ne-am tanguit si am plans impreuna cu voi. Dar acestea nu se potrivesc unui astfel de suflet, pe care nadajduim ca Hristos l-a primit si l-a slobozit de su­ferintele acestei vieti, pentru a-l odihni in locasurile cele vesnice. Aceasta faptura, ca una ce este podoaba sfanta si stralucita, va impodobi nobila dumneavoastra familie si va fi in continuare o nestinsa faclie de mijlocire pentru noi inaintea Domnului. Fecioria lui, indelungarea bolii si a rabdarii, al doilea botez, care este Schima ingereasca, ne incredinteaza ca dulcele nostru Iisus l-a primit ca pe o tamaie binemirositoare. Nu va intristati, va rog, ci va bucurati ca ati depus spre pastrare in vistieria lui Dumnezeu o mare comoara. Despartire de scurta durata este moartea, caci Hristos venind pe pamant, a luminat aceasta taina intunecata, care este moartea.

„Cel care crede intru Mine nu mai moare, ci traieste”.

„Eu sunt Invierea si Viata”.

Va doresc din inima ca Dumnezeu sa va dea rabdare, mangaiere si cugetele cele sfinte catre sporirea duhovniceasca.

rugaciune preot altar2. Daca ati sti cat de mult cer ajutor cei adormiti! Fiindca dupa moarte nu exista pocainta si ca oameni au plecat si ei cu pete si prihane si vazand ca ajutorul celor vii impreuna-lucreaza si ajuta mult la a se desavarsi si linisti, ei isi doresc mult, cer si tanjesc sa fie pomeniti de cineva. Cu dor asteapta ca sa se ridice vreun preot sau vreun crestin virtuos din neamul lor care sa-i pomeneasca si pe ei.

Iti voi istorisi aici o vedenie a unui episcop pe care am auzit-o din gura lui, episcop cu care am impreuna-liturghisit in urma cu cativa ani. Spunea ca era un preot care fusese biruit de vin si de aceea se imbata. Iar aceasta s-a petrecut multi ani la rand. In celelalte insa era un preot virtuos si evlavios. Intr-una din zile a baut vin, dupa obicei, si s-a imbatat. Apoi, mai inainte de a se trezi bine, a mers si a liturghisit, dar cu ingaduinta lui Dumnezeu i-a cazut jos din Sfantul Trup si Sange al Domnului. Sarmanul a inghetat de spaima, gandindu-se la canonul aspru pe care avea sa-l primeasca de la episcopul sau. Dupa ce s-a marturisit episcopului, acesta i-a spus:

„Mergi si te voi anunta cand sa vii ca sa-ti dau canon”.

Si pe cand episcopul a luat in mana condeiul ca sa semneze caterisirea, fiind el singur, a avut deodata o vedenie. Se facea ca vede inaintea sa o multime mare de oameni de tot felul, de toate varstele si randuielile. Episcopul a ramas uimit si l-a cuprins frica de ceea ce vedea. Atunci toti cei oameni i-au spus toti intr-un glas:

„Preasfintite, sa nu-l puneti la canon pe preot, sa nu-l caterisiti”.

Dupa aceasta s-au facut nevazuti.

Episcopul trimite preotului instiintare sa vina la el, iar acesta a venit tremurand, caci se gandea la caterisi­rea lui. Episcopul il intreaba:

– Ia spune-mi, pomenesti multe nume la Liturghie?

– Stapane, la Proscomidie pomenesc multe nume, de la imparat pana la sarac.

– Mergi si atunci cand liturghisesti pomeneste cat de multe nume poti si ia aminte sa nu te mai imbeti. Esti iertat.

Dupa aceasta preotul, cu ajutorul lui Dumnezeu, s-a izbavit de patima betiei.

3. Am primit telegrama cu vestea adormirii suro­rii noastre si, ca niste oameni ne-am intristat. Desigur, au urmat lacrimi care marturisesc unirea sufletelor in legatura nedezlegata a dragostei in Hristos. Dar trebuie sa ne si bucuram pentru marele „premiu” pe care l-a castigat. Mai intai, ca s-a pastrat pe sine in feciorie, aceasta podoaba deosebita a imbracamintei sufletului ei, apoi pentru ca a rabdat ani de zile certarea Domnului prin mijlocirea bolii si si-a ridicat crucea pana la Golgota sfarsitului ei, aratandu-se a fi o adevarata ucenica a lui Iisus. Si in sfarsit, ca i s-a dat Schima ingereasca, pe care Sfintii Parinti o numesc „al doilea botez” si pe care nu a intinat-o cu pacate noi.

Si astfel, curatita fiind prin botezul pocaintei, a plecat acolo unde a chemat-o dulcele Iisus, ca sa vada, aproape de El, chipul Sau teandric si sa se desfateze in chip de negrait. Acolo ea va mijloci neincetat pentru parintii si rudele ei, dar si pentru lumea intreaga.

Marele Antonie, rapit fiind in extaz, s-a vazut pe sine purtat de ingeri catre Cer, in calatoria lui catre Domnul. S-a vazut impiedicat de puterile vrajmase, de demonii din vazduh, care il prihaneau pentru pacatele savarsite. Dar Sfintii Ingeri raspundeau impotriva si spuneau:

Toate pacatele pe care le-a savarsit inainte de a se face monah, pe acelea le-a iertat Dumnezeu in clipa cand a imbracat Schima. Cele pe care le-a savarsit dupa Schi­ma, aveti dreptul sa le spuneti“.

Acestea zicandu-le Ingerii, demonii nu au mai gasit nimic spre a-l invinovati, dupa care urcarea la Cer a continuat neimpiedicata.

cuvantulortodox.ro, Efrem Filotheitul

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 16 octombrie 2019 în SFATURI, ZIUA JUDECĂŢII

 

Functia si pozitia sociala sunt trecatoare, omenia are valoare vesnica

Şi cârmuitorul este tot om, la fel ca toţi ceilalţi: acelaşi praf şi cenuşă, ca şi ceilalţi; cel ce cârmuieşte, cu nimic nu este mai bun decât ceilalţi, cu nimic nu este mai mare peste cei ce-i sunt supuşi, afară de vremelnica cinstire a dregătoriei. Pentru aceea, slava ta şi cinstea dregătoriei să nu te dea mândriei şi îngâmfării, ci mai mult să te smerească.

Nu fi mândru, chiar dacă ai rang de seamă, ca să nu-i înveţi mândria şi îngâmfarea şi pe supuşii tăi, căci după cum este mai-marele, tot astfel sunt, de obicei, şi supuşii.

Cel mai mare peste toţi oamenii şi mai presus de toată făptura – Domnul Dumnezeu – ţi-a arătat chipul smereniei întru Sine Însuşi. El, luând ştergarul, a spălat picioarele ucenicilor (loan 13,5) – a luat chipul robului, S-a smerit, slujind până la moarte şi încă moarte pe Cruce (Filipeni 2, 7-8), pentru ca noi, văzându-L astfel, să ne smerim, să nu ne mândrim cu nimic în lumea aceasta. Totul va rămâne aici, totul se va preface în pulbere şi cenuşă, iar tu de unul singur vei merge acolo unde nu se va uita nimeni la rang, cin şi mărire, ci fiecare îşi va lua de la Domnul răsplata pentru faptele sale.

Nu te înălţa, din pricina cinstirii vremelnice. Nu te mândri nici pentru slava dregătoriei tale, deoarece e schimbătoare. Dregătoria nu îţi ia firea şi mai-marele nu schimbă omenirea. Şi cârmuitorul este tot om, la fel ca toţi ceilalţi: acelaşi praf şi cenuşă, ca şi ceilalţi; cel ce cârmuieşte, cu nimic nu este mai bun decât ceilalţi, cu nimic nu este mai mare peste cei ce-i sunt supuşi, afară de vremelnica cinstire a dregătoriei. Pentru aceea, slava ta şi cinstea dregătoriei să nu te dea mândriei şi îngâmfării, ci mai mult şi cu covârşire să te smerească: „Cu cât eşti mai mare, cu atât mai mult te smereşte, şi înaintea Domnului vei afla har” (lsus Sirah 3, 18). Această cinstire îţi este dată pentru o vreme, pentru ca să-i îndrumi pe alţii, şi nu ca prin aceasta să te înalţi şi să te măreşti. Aceasta e o simplă dregătorie omenească, aşadar cu ce are a se mândri aici cel care este mai-mare peste alţii? Orice lucru e schimbător şi ce este e ca şi cum nu este.

Sfântul Dimitrie al Rostovului

 
Un comentariu

Scris de pe 18 septembrie 2019 în BANI, SFATURI

 

Creierul se modeleaza in functie de ceea ce gandim, simtim si facem. Gandirea pozitiva intareste sistemul imunitar, mareste energia vitala, crește longevitatea

constantin_dulcan-600x315

Creierul se modelează în funcție de ceea ce gândim, simțim și facem! Gândirea pozitivă întărește sistemul imunitar, mărește energia vitală, crește longevitatea! Blândețea, generozitatea, credința sunt esențiale!

Optimismul, cum am mai spus este foarte important. Precum și blândețea. generozitatea. credința.
Prof. dr. Constantin Dulcan, descoperiri recente despre CREIER: cum să rămânem cât mai mult tineri și să îmbătrânim frumos?

Ați participat vreodată la o conferință susținută de profesorul doctor neurolog Constantin Dulcan?
Dacă da, atunci știți deja că este o experiență care te transformă. Și care îți dă putere prin simplul fapt că te face să fii mai conștient. Mai conștient de tine, de cine ești, mai conștient de rostul tău în această existență.

Dacă nu, atunci ne bucurăm să putem împărtăși cu voi câteva din sfaturile domniei sale, prin care explică în termeni cât se poate de logici ce este fericirea, care sunt motivele pentru care ne îmbolnăvim, ce conduită trebuie să avem pentru a ne bucura de o viaţă sănătoasă, cum putem trăi într-o țară mai bună.

Relatarea celei de-a DOUA PĂRȚI a Conferinței „Gândirea în Dialog cu Sinele” (PRIMA PARTE poate fi citită AICI)

Prof. dr. Constantin Dulcan:

1. Primul pas: să înțelegem ce se întâmplă în creierul nostru
Constantin Dulcan despre intelepciune

Creierul nostru, văzut microscopic, arată ca un cer înstelat.

Cunoaștem astăzi că neuronii au și ei posibilitatea de a se reface. O parte din ei, nu toți. Într-o manieră extrem de inteligentă, din 100 de celule, între 3 până la 4 luni, 50 de celule devin neuroni care se împart în două. Toate lucrurile funcționează cu + și -, cu excitație și inhibiție, 25 de neuroni vor fi dedicați funcției de excitabilitate, 25 funcției de inhibiție. Întrebarea este: cine îi numără?

Cine numără albinele dintr-un stup, în care ele își refac exact atât cât au pierdut? Iată ce înseamnă inteligența din natură.

Tot ceea ce gândim noi și tot ceea ce ni se întâmplă are o reprezentare în diferite zone din creier.

Noi avem acum mijloacele necesare pentru a putea urmări ce se întâmplă într-un creier și când exercităm o acțiune, și când gândim.

Știm acum, de foarte recent, că între creier și periferie este un dialog permanent. Așadar, între aria din creier care reprezintă mâna sau piciorul și membrele propriu-zise este un permanent dialog. În momentul în care un segment îl pierdem accidental, aria respectivă ori se atrofiază, ori pur și simplu migrează spre o altă arie și o dublează ca funcție. Lucru extrem de important.

Unui tânăr căruia după 6 luni i s-au grefat alte mâini, aria din creier responsabilă de coordonarea acestora a revenit la normal – aceasta în situația în care, după accident, respectiva arie migrase către altă zonă din creier.

Sunt lucruri foarte noi pe care le aflăm despre creier. Au toate acestea importanță? Colosală.

Legăturile din creier, în boala Alzheimer, se rup, și atunci omul care trebuie să vorbească nu mai are coerența lucrurilor. Nu mai poate duce o idee până la capăt. De pildă, dacă am văzut o imagine, creierul meu trebuie să o transporte din zona frontală către lobul occipital. Dacă legăturile dintre aceste zone din creier sunt alterate, nu se mai poate face acest transfer.

„Ce-ai văzut ieri la spectacol?” sau „ce-ai văzut ieri în oraș?”. Iar răspunsul este: „Nu mai știu”. De ce nu mai știe omul? Pentru că pur și simplu legăturile din creier sunt întrerupte.

Nevăzătorii învață Braille pentru că lobul parietal, care percepe sensibilitatea, este dublat ca funcționalitate. Lobul occipital → Lobul parietal (Braille). Lobul prefontal are funcționalitatea mărită atunci când nevăzătorul aude sunetele.

Cei care nu aud au limbajul gesturilor: Lobul Temporal → Lobulobul occipital – se dublează vederea ca funcție.

Prin antrenament noi ne putem forma, utiliza, funcționalitatea noastră.

2. Pasul doi: adăugarea de noi rețele neuronale

Neurogeneza – crearea de noi retele neuronale

Cântatul la pian favorizează dezvoltarea ariei din creier responsabilă de coordonarea degetelor. S-a spus unor oameni să imite apăsarea clapelor, după o partitură, fără apăsarea efectivă a claviaturii și s-a văzut că zona degetelor, din creier, este din nou augmentată, favorizată de imitația gestului. Dar în momentul în care au fost puși să imite fără partitură, nu s-a mai întâmplat nimic. Creierul pur și simplu nu a putut fi mințit. Ce importanță are asta?

Să învățăm ce putem face cu noi. Iată ce putem face cu noi! De pildă, se știe că violoniștii au partea care lucrează pe coarde mult mai dezvoltată decât cealaltă.

ESTE VORBA DE ANTRENAMENTUL ORICĂREI ÎNSUȘIRI PRIN IMAGERIE MENTALĂ.

Începem să ne imaginăm un lucru, să-l vedem cu mintea în realitatea lui, și creierul nostru se antrenează și preia această funcție ca și cum ar fi reală. Reacțiile noastre la imaginație sunt aproape de cele reale.

Din studiile lui Richard Davidson, aflăm că gândurile, cuvintele, ideile, conceptele, emoțiile, sentimentele, în funcție de semnificația lor, și ele au proiecții în creier. Iar fiecare dintre acestea, dacă sunt noi, creează o nouă rețea în creier.

Așadar, dacă noi ne antrenăm, dacă citim, învățăm o nouă limbă străină sau învățăm noțiuni noi, se adaugă rețele noi neuronale și atunci putem spune următorul lucru:

CREIERUL SE MODELEAZĂ ÎN FUNCȚIE DE CEEA CE GÂNDIM, SIMȚIM ȘI FACEM. CREIERUL ESTE CEA MAI PUȚIN RIGIDĂ STRUCTURĂ DIN CORPUL NOSTRU. ÎN PERMANENȚĂ SE REFACE ANATOMIC ȘI FUNCȚIONAL.

Sunt lucruri extrem de noi. El pur și simplu adaugă noi neuroni în funcție de antrenamentul pe care-l avem. Iar aceasta este una din condițiile prin care noi putem să rămânem cât mai mult tineri. Este o temă prezentă în conferințele mele, și anume cum să rămânem cât mai mult tineri și să îmbătrânim frumos.

UNA DINTRE CONDIȚII ESTE ANTRENAMENTUL. CREIERUL ESTE CA UN MUȘCHI. DACĂ NU-L FOLOSEȘTI, SE ATROFIAZĂ.

3. Pasul trei: sentimentele pozitive produc hormonii stării de bine

Secretia oxitocinei in creierul mamei

În funcție de semnificația lor, gândurile, cuvintele, emoțiile, sentimentele, sunt procesate în arii diferite din creier. Dacă îi spui unui om – Te iubesc – atunci lobul frontal stâng preia informația mai mult decât lobul frontal drept.

Dacă invers, îi spui – Te urăsc – această informație este trimisă de două, de 4 ori mai încet către lobul frontal drept și nu în cel stâng, ca și cum creierul ar refuza pur și simplu această stigmatizare. Asta este valabil pentru toate sentimentele pe care le putem avea.

Gândirea pozitivă înseamnă iubirea, compasiunea, empatia, credința, calmul, iertarea, optimismul.

Iubirea, știm că este una dintre prerogativele, dacă vreți, porunca esențială a lui Iisus. Dar poate că noi suntem prea moderni să mai spunem că ne iubim semenii. Haideți să spunem măcar: ne acceptăm semenii.

Iisus aduce două lucruri pe care nu le-a adus niciunul dintre învățătorii lumii, din acest motiv pentru mine este de departe cel mai mare învățător al lumii, pentru că el este singurul care aduce porunca iubirii și a iertării. Iubirea înseamnă iertare. Neiertarea înseamnă război, conflict, moarte.

Dacă, spre exemnplu, vrei să-ți vindeci o boală, fără optimism nu faci nimic. Iată de ce este așa de important.

DIN PUNCT DE VEDERE BIOCHIMIC, TOATE ACESTE SENTIMENTE DEVIN HORMONII BUNEI DISPOZIȚII: DOPAMINĂ, ENDORFINE, OXITOCINĂ. ACEASTA DIN URMĂ A FOST NUMITĂ MOLECULA ÎNȚELEPCIUNII ȘI A MORALEI.

Molecula oxitocină intervine în relația dintre mamă și fiu, pentru că imediat ce s-a născut copilul, secreția de oxitocină devine prevalentă și astfel intensitatea iubirii pentru nou-născut este foarte mare.

Oxitocina este prezentă, de asemenea, într-un cuplu de îndrăgostiți, într-o prietenie.

În înțelegerea semenilor noștri, în stările de pace, de liniște, oxitocina este neuro-hormonul care mediază aceste lucruri la nivel de sinapse, un lucru extrem de impotant.

Gândirea pozitivă determină întărirea sistemului imunitar, favorizează neurogeneza, mărește energia vitală, crește longevitatea și aduce un tegument frumos și sănătos.

STRESUL, FURIA, REDUC SUBSTANȚIAL NUMĂRUL DE NEURONI ȘI NE TREZIM MAI TÂRZIU CĂ NU MAI ȘTIM CUM NE CHEAMĂ.

Toate guvernele dictatoriale din lume își stăpânesc oamenii prin frică. Ce rost credeți că au toate aceste vești nefericite care se propagă tot timpul? Se scumpește lumina, la iarnă o să fie frig, o să bată vântul. Cine îi învață pe aceștia să prezinte astfel de știri, de unde vin ordinele acestea? Cei mai mulți oameni se îmbolnăvesc din cauza stresului.

Gândirea negativă înseamnă ura, invidia, lăcomia, furia, răutatea, îndoiala, pesimismul, depresia, frica, mânia, furia. Acestea înseamnă altceva d.p.d.v. biochimic, și anume hormonii de stres adrenalină, nonadrenalina și cortizol. Când se adaugă testosteron se ajunge deja la violență. Aceștia se găsesc în cantitate normală, dar în stare de stres secreția lor este excesivă. Cortizolul întreține hipertensiunea și tahicardia.

4. Aveți grijă cum vă creșteți copiii!

Cum sa ne educam copiii

Am stabilit la început că noi suntem niște câmpuri de energie. Aceste câmpuri de energie, de fapt, se condensează în structura noastră fizică. Dacă m-am certat cu cineva, rămân preocupat de lucrul acesta ceva timp. Chiar dacă uit de el, am un câmp negativ pe care l-am creat și care infiltrează toate celulele mele. Aceasta este consecința faptului de a gândi altfel decât normal.

Câmpul cuvintelor rostite și nerostite îl purtăm în permanență cu noi și lucrează asupra noastră – pro sau contra noastră.

Epigenetica actuală afirmă că genele nu sunt în totalitate destinul nostru.

Se spune că avem 5% din gene care sunt suport al genetici, structurării noastre, și că 95% ar fi doar deșeuri. Nu. În corpul nostru nu este nimic inutil.

Genele se modifică în funcție de alimentație, stres, emoții, gândire, comportament, convingeri sau credințe. Toate acestea pot modifica genele, iar modificările pot fi transmise la urmași.

Există o genă a violenței pe care unele persoane o moștenesc. Oxitocina este neuro-hormonul care se opune genei violenței.

S-a făcut următorul experiment: Un pui de șoarece purtător de gena violenței este dat unei mame șoarece care l-a îngrijit cu o atitudine protectoare. Devenind adult, gena patogenă a violenței nu s-a mai exprimat. S-a luat un pui de șoarece normal și a fost dat unei mame care nu l-a dorit, nu l-a îngrijit, ostilă. Ca adult a devenit violent, s-a exprimat deci gena violenței.

Un copil care nu este iubit de către părinți, pe măsură ce se dezvoltă, văzând ostilitatea părinților va crede că lumea toată este ca cei care i-au dat lui naștere, o lume ostilă, o lume rea. Și când ajunge el adult, atunci se răzbună pe această lume. Acesta este potențialul infracțional. Așadar, este extrem de important cum creștem un copil.

VĂ RECOMAND O CARTE PE CARE AM TRADUS-O DIN LIMBA FRANCEZĂ-CANADIANĂ, ÎN CARE PUTEȚI VEDEA CUM SE FORMEAZĂ UN COPIL ÎN PÂNTECUL MAMEI. LUCRURI EXTRAORDINAR DE INTERESANTE.

Cele nouă trepte. O privire spirituală asupra genezei fiinţei umane
Se numește “Cele nouă trepte” – o privire spirituală asupra genezei ființei umane, scrisă de Daniel Meurois și Anne Givaudan. Autoarea a obținut informațiile printr-o călătorie astrală, în urma căreia a întâlnit o fată pe nume Rebeca, întrupată undeva prin S.U.A. Aceasta povestește tot ce se întâmplă în pântecul mamei sale, în fiecare moment.

Veți vedea acolo cum mama este centrul tuturor acțiunilor Universului, cum în jurul ei sunt lumini trimise din pământ și din înalturi. Veți vedea cum un copil este construit, încă din interiorul mamei, ca un adult. Medicina clasică afirmă că creierul unui copil se formează de la 3 la 6 luni și că un copil nu are cum să audă dacă vorbește mama de bine sau de rău. Nu. El, acolo, este un adult care se întrupează într-un copil mic, și el povestește tot ce se întâmplă la acest nivel. Mi se par lucruri extraordinare.

Atunci deducem că Universul dă unei mame un copil să-l crească și ea are obligația morală să dea Universului înapoi ceea ce i s-a dat. Ceea ce implică o extraordinară responsabilitate. Îmi este greu să înțeleg cum unele mame pot să-și abandoneze copiii. Indiferent de situație.

5. Alimentația: să rămânem, după fiecare masă, cu o ușoară senzație de foame
Alimentație sănătosă

Sunt 52 de gene care constituie o orchestă. Fiecare genă din această orchestră are partitura ei, iar în momentul în care funcționează bine, este ca o simfonie cântată armonic, sau invers.

Ne sunt favorizate genele dacă dieta noastră este hipocalorică. Aceasta înseamnă să nu ne umflăm cu carne și cu de toate, ci să rămânem, după fiecare masă, cu o ușoară senzație de foame. Atunci când mănânci până la saturație toate celulele grase se absorb imediat și se depun pe abdomen.

Acordați-vă cel puțin 30 minute de mișcare pe zi. Mișcarea este importantă și pentru creier, pentru corp, pentru inimă, chiar și pentru bolile pe care le avem.

Optimismul, cum am mai spus este foarte important. Precum și blândețea. generozitatea. credința.

Genele ne sunt defavorizate (adică se scurtează viața) de către dieta hipercalorică, poluarea, radicalii liberi, alimentația cu aditivi, alcoolul și fumatul, depresia și frica.

Înainte de ’89, am scris o carte despre longevitate și am adunat din toată lumea informații despre condițiile avute de către cei care au trăit mult. Ultima concluzie suna așa: Trăiesc mult cei care mănâncă prost. Și pentru că, la acel timp, coincidea cu al XIX-lea Congres, am zis că dacă public așa ceva, toată lumea va crede că am făcut serviciul lor (N.R. al comuniștilor). Și pur și simplu nu am mai publicat. Ce înseamnă să mănânci prost?, adică să mănânci fără exces. Totul se rezumă la proporții.

Radicalii liberi sunt niște structuri pe care corpul nostru le fabrică pentru a ne apăra de diverse boli, doar că, în exces, cu vârsta, aceștia ne pot face foarte mult rău. De aceea, antioxidanții sunt foarte utili la orice vârstă.

Se mai spune că noi nu luăm din natură numai oxigen, ci că pur și simplu radiația solară conține particule de lumină care care devin parte din propriul nostru corp, propria noastră substanță.

Se spune că ele ajung în corpurile și în celulele noastre, pe niște circuite descrise de chinezii din antichitate, aceste meridiane energetice, dar cu o condiție. Stresul, supărările, și toate de acest gen le blochează. Și atunci noi nu mai primim această lumină care ar trebui să intre în structurile noastre, pentru că aceste canale sunt blocate. Este de înțeles.

Când să ne reprogramăm creierul? În stările de relaxare și înainte de a adormi. Noaptea se materializează gândirea.

Ce-i de făcut? Următoarele lucruri aș vrea să le rețineți:

Prof.dr.Constantin Dulcan

1. Momentul de relaxare, la jumătatea zilei

Noi consumăm energia prin procesul de activitate, indiferent dacă este vorba de oamenii care merg la serviciu sau de gospodinele de acasă, care uneori muncesc mai mult decât soții de la serviciu. Această energie pe care o consumăm prin procesul de muncă, dacă nu o refacem la jumătatea zilei, atunci consumăm energie din propriile noastre structuri. Este extrem de important să ne refacem la jumătatea unei zile cel puțin această energie. Este greu să înveți pe toată lumea să se relaxeze, dar simplul fapt că poți să stai o jumătate de oră, fie într-un fotoliu cât mai comod, fie culcat pe spate, neîncercând să te gândești la nimic, decât să îți golești mintea. Dacă vei face asta, zi de zi, vei vedea că ajungi să respiri alt ritm, care este unul natural impus de propriul corp. Ritmul firesc este altul decât cel 2/4 pe care-l citim în cărți. Fiecare dintre noi are altă capacitate respiratorie. Veți vedea că respirația profundă este o respirație care te încarcă cu energie. Acest lucru este extrem de important pentru sănătatea noastră. Această pauză aparent banală schimbă creierul enorm de mult.

2. Alegerea înțeleaptă a cuvintelor

Nu uitați, toate cuvintele pe care le aveți în minte ne programează. Dacă noi mereu spunem că îmbătrânim, atunci chiar îmbătrânim. Pentru că îi dăm creierului acest program. Sunt cuvinte pe care trebuie să le scoatem din dicționar: îmbătrânire, îndoială, cuvântul “nu”, toate acestea ne programează pe negativ.

3. Exercițiul imaginației

Dacă vă doriți să vă mențineți cât mai mult tineri, făceți-vă o imagine care vă corespunde vârstei care vă convine și încercați să o păstrați permanent în minte.

4. Postura și respirația corectă

Nu mergeți cocoșați. Este nevoie doar să duceți umerii în spate. Dacă mergeți cocoșați cutia toracică este sufocată. Astfel cantitatea de oxigen care intră în plămâni va fi diminuată.

DACĂ TOATE ACESTEA LE FACEȚI DIN JOI ÎN PAȘTE, LE FACEȚI DEGEABA. PERMANENȚA ESTE CEA CARE RIDICĂ STRUCTURILE DIN NOI ȘI NU MODUL „DIN CÂND ÎN CÂND”.

Așadar, gândurile, sentimentele, cuvintele noastre devin propria noastră ființă. În funcție de semnificația lor, bună sau rea, este în beneficiul sau în pierderea noastră. Dacă înainte cu ceva timp toate aceste lucruri erau cunoscute ca o simplă convenție socială, acum știm că această lege a controlării unui anumit tip de comportament, generos, altruist, calm, liniștit, este înscrisă în propria noastră structură. Așadar, dacă nu ai atâta dorință de a-l respecta pe celălalt, măcar de dragul de a te respecta pe tine, propria ta sănătate, să respecți această lege.

Există în consecință o cale pentru fiecare dintre noi de a ne salva viața grație acestei cunoașteri, și faptul că sunt atât de mulți tineri prezenți aici și că ați solicitat atât de intens să stăm de vorbă, mie mi se pare că este de un foarte bun augur, iar asta mă face să vă spun că sunteți niște oameni minunați, că vă iubesc și vă doresc tuturor succes.”

Sesiunea de întrebări din cadrul Conferinței „Gândirea în Dialog cu Sinele” – AUDIO
sesiunea a început cu întrebarea: Cum îi putem ajuta pe cei aflați în depresie?

Transcriere realizată de Silviu Stănculeț

eromaniata.ro

 
4 comentarii

Scris de pe 6 septembrie 2019 în SFATURI