RSS

Arhivele lunare: noiembrie 2019

SCRISOARE CATRE MINISTRUL EDUCATIEI

79156591_777639116042433_2830671163628191744_n

Dragă Ministru al Educației, sunt un părinte a doi copii de școală primară și gimnaziu care nu mai reușește să doarmă bine noaptea. Dacă ieși dimineața pe stradă și privești părinții acestei țări, îi vei vedea însoțindu-și școlarii, triști, neliniștiți și cu cearcăne mari la ochi și unii și alții, adulți și copii laolaltă. Știi de ce, dragă Ministru al Educației? Pentru că sistemul de învățământ pe care tu îl conduci nu este un învățământ pentru elevi. Nu. Este un învățământ pentru elevi și părinți.

Elevii, în marea lor majoritate, nu reușesc să performeze la școală fără ajutorul susținut și zilnic al părinților sau a meditatorilor plătiți pe bani mulți. Programa este extrem de densă și informația foarte abstractă, numărul de ore mare și temele pentru acasă istovitoare. Și atunci părintele înțelege că odrasla lui va eșua fără ajutorul său. Și atunci părintele vine surmenat acasă, după o zi de muncă și înțelege că ziua lui de muncă nu s-a terminat. Urmează să fie profesor și meditator pentru copiii săi până târziu în noapte. Iar a doua zi o ia de la capăt cu toate greutățile vieții. Așa este în fiecare zi. Au ajuns părinții să aștepte vacanța la fel de nerăbdători precum copiii. Au ajuns cu toții să urască școala.

Oare realizezi cât este de grav ce se întâmplă? Să urască școala! Tu și subalternii tăi știu, oare, că pentru organul nostru, numit creier, cea mai mare bucurie este informația? Informația este hrana sa. Așadar, cunoașterea ar trebui să fie o bucurie naturală și firească a omului. Dar în școală devine un chin și o corvoadă. Pentru că devine toxică. Pentru că este prost organizată, este multă, extrem de multă, nu are suport practic, este cvasi abstractă și pentru că sistemul în care este transmisă este unul rigid și greoi, bazat pe învățare mecanică și pe frică. E un sistem plin de reguli formale, de forme fără fond și spaime. Bullyng-ul din școli se dezvoltă tocmai pe acest fond de frică și presiune constantă.

Într-un sistem de învățământ care și-a prospus să dezvolte o nație de eminențe cenușii, când nația asta a ieșit de pe poarta școlii, a uitat aproape tot ce a învățat. Și nația asta intens educată ani de zile de profesorii tăi bate recordurile europene la analfabetism funcțional. Și nu știe să își scrie corect limba maternă. Și nația asta pe care tu ai dorit-o atât de savantă, chiar și la cel mai înalt nivel al idealurilor de educație, în învățământul doctoral, nu știe să facă o cercetare adevărată și intens documentată, ci se pune să plagieze. Plagiatul e sport național în România, dragă Ministru al Educației. Pentru că așa îți crești tu copiii. Din clasele mici ale școlii, acești copii pierd startul și șansa de a dobândi o gândire liberă și critică, de a-și dezvolta imaginația și mai ales de a avea foame și iubire de cunoaștere.

Într-un comunicat transmis aseară, noi, elevii mici și mari ai școlii românești am aflat că Ministerul Educației a pierdut 2 miliarde de lei prin rectificare bugetară. Ne explici senin că este vorba despre bani alocați proiectului „România modernă, România digitală”, dar care însă nu a fost implementat.

Programul era destinat schimbării sistemului de predare a lecțiilor, prin achiziționarea de table inteligente și de tablete. Era destinat unui învățământ atractiv. Dar iată, nu s-a întâmplat și profesorii tăi continuă să scrie pe tablele clasice până provoacă dureri de mușchi și ligamente elevilor și până le pierde orice interes pentru lecția predată, obosindu-i inutil.

România nu a atins niciuna dintre țintele asumate în Strategia Europa 2020 la capitolul Educație și Cercetare, arată datele Eurostat. Cele trei măsuri obligatorii cuprinse în documentul semnat de România arată că ar fi trebuit să reducem rata abandonului școlar la 11,3%, să creștem procentul persoanelor care au studii superioare în vârstă de 30-34 de ani la 26,7% și să creștem procentul din PIB alocat cercetării la 2%.

Toate aceste semnale atât de îngrijorătoare nu te pun pe gânduri la modul sincer și asumat, dragă Ministru al Educatiei?

Închei amintindu-ți că educația e prima condiție pentru o viața de calitate a unui popor. Acest popor este nefericit de pe băncile școlii și bunicii, părinții și copiii nației românești ar vrea să vadă școala unsă cu grăsime și mâncată de câini. În loc să fie lumină și bucurie, e suspin și vorbă de ocară. Mânca-ți-ar câinii sistemul de învățământ etern reformat și etern repetent, Dragă Ministru al Educației!

ADINA STEFANESCU

 
2 comentarii

Scris de pe 30 noiembrie 2019 în COPII, PARINTI

 

Marturisirea unei mame careia i-a murit bebelusul in urma vaccinarii

N-am mai împărtășit aceste fotografii public pe FACEBOOK înainte. Dar cred că este timpul. iti trebuie mult curaj pentru a împărtăși. Cred că trebuie văzut. Nu era un lucru planificat. Cineva a crezut că voi prețui aceste fotografii în viitor și le-am facut și acum mă bucur că au făcut-o. Poate face unele persoane sa se simta nebunește sau inconfortabil, dar este realitatea mea în fiecare zi. Este realitatea a ceea ce se poate întâmpla de la vaccinare. Există pericole, în special în cazul copiilor foarte mici. N-am avut idee cand am vaccinat,și aș vrea să fi avut cunostinte de pericole. Aș vrea să pot întoarce in timp. Sper că puteți citi durerea și șocul pe fețele noastre. Deoarece durerea și șocul și neacceptarea a ceea ce tocmai sa întâmplat este modul în care m-am simțit atunci. Și arăta ca un înger. Un înger frumos.

Ea a primit vaccinul hep b în jurul orei 330, pe 26 septembrie, la prima ei programare la medic. A murit mai puțin de 48 de ore mai târziu. Numele ei era Remi Rose și era atât de iubită. Am vrut să facem ceea ce era mai bine pentru copilul nostru și astfel l-am ascultat și am vaccinat-o. Totul în mine țipa sa refuz, parca din nici un motiv și nu știam de ce. Chiar l-am respins de prima dată când m-au întrebat și de aceea nu a fost vaccinata până la vârsta de trei săptămâni. Doctorul mi-a spus că a fost foarte important sa o vaccinez, si că altfel o puneam în pericol. Mă facea să mă simt ca o mamă rea.

Câteva lucruri despre hep b. Este o boală pe care o poți primi de la sânge la contactul cu sângele. Exp, contact sexual sau împărțirea acelor cu dependenți de droguri. De ce este acest vaccin administrat copilului în primele zile și săptămâni de viață?

Dacă te uiți la prospectul vaccinului, apneea de somn și respirația cu probleme pot fi o reacție la vaccinuri. A încetat să respire în mijlocul nopții fără explicații. A fost constata o moarte inexplicabilă și încă luptăm până în ziua de azi pentru a obține adevărul de la ei. Ei nu au făcut testele potrivite pentru a vedea dacă a fost vaccinul, dar eu știu că asta a fost. Am văzut ce sa întâmplat cu copilul meu în ziua în care a fost vaccinata. Sa deteriorat în mai puțin de 48 de ore și apoi a murit în somn. Nu pot decât să sper că a mers în pace fără nici o durere. Nu pot decât sa spun ca mi-as fi dorit ca ea sa fi putut să-mi spună ce sa întâmplat cu ea, ca să o putem salva. Vom ajunge la adevăr, indiferent cât timp este nevoie. Iți promit. Promit în numele ei.

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 30 noiembrie 2019 în VACCINURI

 

Minunea salvarii unei fete de la sinucidere

74798657_10157632675866101_5049017193577054208_n.jpg

Acum câțiva ani, eram în mașină pe podul imens ce duce spre Bucium (în Iași). Sute de mașini blocate, șoferi nervoși, claxoane, înjurături în barbă. Stau ce stau, apoi mă dau jos din mașină să văd ce se întâmplă.

La zece mașini de mine, o fată ca la 20 de ani, după balustradă, ținându-se cu ambele mâini de țeava de fier, privește fix spre hău. Un părinte din Bucium, rudă cu mine, trimis de un înger, oprit pe avarii, încearcă să vorbească cu ea. Mă apropii. Părintele: te rog, gândește-te, cu tine moare un univers, mor copiii pe care-i vei naște, te prăbușești în întuneric și în foc veșnic. Nicio durere de pe pământ nu se compară cu iadul.

Vin și eu. Zic în gând: Doamne, dă-mi cuvânt. Fata plânge zguduindu-se. Îi zic: ești așa frumoasă și sensibilă, că dacă aș fi holtei, te-aș lua de nevastă. Fata izbucnește în râs, printre lacrimi. Inima îmi sparge pieptul. O luăm de mâini și o aburcăm înapoi peste balustradă. Părintele pleacă la Biserică cu ea. Minunile se petrec în fiecare zi, doar de am avea ochi să le vedem.

Ioan Istrati

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 30 noiembrie 2019 în DUMNEZEU

 

Elogiu tacerii

A ajunge să crezi numai în tăcere, să nu mai prețuiești decât tăcerea, este a realiza una din cele mai esențiale expresii ale trăirii la marginile vieții. Elogiul tăcerii, la marii singuratici își are o rădăcină mult mai profundă decât își închipuiesc oamenii.

Complicația problemelor să te fi dezgustat atât de tare, încât să nu te mai intereseze decât tăcerea și strigătele ei, strigătele tăcerii care nu sunt decât cascade intime al căror zgomot îl obiectivezi în lumea din afară.

Oboselile repetate te duc la aprecierea nelimitată a tăcerii, deoarece în oboseli toate cuvintele își pierd semnificația și bat în urechi asemenea unor ciocane mecanice, se destramă în sonorități vide, în vibrații iritante și în sunete exasperante. Toate conceptele se diluează, toate expresiile tari se atenuează, tot ceea ce vorbești sau asculți se dezgolește într-o nuditate stearpă și respingătoare.

În tine, nimic nu mai ia o formă sau o consistență expresivă, ci tot ce pleacă în afară și tot ce vine din afară rămâne ca un murmur îndepărtat, monoton și egal, neputând în nici un fel să excite nuanțele vieții sufletești, să trezească un interes sau o curiozitate

Atunci îți pare inutil să-ți mai dai o părere, să mai iei o atitudine sau să mai impresionezi pe cineva, și toate zgomotele la care ai renunțat prin tăcere cresc în agitația sufletească, existentă în toate marile tăceri.

După ce te-ai frământat ca un nebun să rezolvi toate problemele, după ce te-ai chinuit pe culmi, când ar trebui să dai răspunsurile supreme sfârșești prin a găsi în tăcere singura realitate și singura formă de expresie, și cine nu sfârșește în tăcere înseamnă că n-a văzut totul.

Emil Cioran

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 30 noiembrie 2019 în SFATURI

 

Căpitanului Codreanu

FB_IMG_1575011523737Tu, Codrene, Căpitane ca un Voievod mărit
Ai luptat cu prețul vieții pentru neamul tău iubit.
N-ai avut teamă de-aceia care te-au împresurat,
Duhul Sfânt sădit în tine te-a făcut neînfricat.

N-ai purtat arme sau săbii şi nici gloanțe n-ai avut –
Adevărul şi dreptatea le-ai purtat ca pe un scut.
Deci şi-acum, ca un Arhanghel să te-arăți biruitor,
Scoate sabia dreptății şi păzeşte-al tău popor!

Elena J. (81 de ani de la asasinarea martirilor legionari)

 

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 29 noiembrie 2019 în ELENA J.

 

Femeia nu este marfa

FB_IMG_1574695530974

Femeia nu este marfă
Ce stă pe raft la testat
Ca să fie încercată
De-i bună sau nu la pat.

Femeia nu este zână
De prin basme sau poveşti,
Tânără să fie veşnic
Ca să poți să o iubeşti.

Femeia nu este slugă
Căreia să îi dai legi,
S-o ‘ngrădeşti de libertate
Iar mâine să o dezlegi.

Femeia nu-i jucărie
Pe care s-o foloseşti
Numai noaptea spre plăcere
Iar ziua să o jigneşti.

Femeia nu e maşină
De gătit sau de spălat,
Nu-i robot fără simțire
Ca să fie exploatat.

Să cinsteşti mereu femeia
Fiindcă ea viață ți-a dat!
Eă îți e al vieții reazem
Pentru tine ca bărbat.

ELENA J.

 
Un comentariu

Scris de pe 27 noiembrie 2019 în ELENA J., FEMEIA

 

Galbena gutuie

https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=2313413095337520&id=100000065577009

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 25 noiembrie 2019 în Uncategorized