RSS

Arhive pe categorii: COPII

„Este mai simplu sa tratezi dependentii de heroina decat pe cei pierduti in lumea jocurilor video si a retelelor de socializare.” Nicholas Kardaras

Un medic grec vorbește despre „Heroina digitală”: tableta, smartphone-ul și xbox-ul. Cum îi transformă dispozitivele electronice pe copii în dependenți psihotici

Specialiștii din lumea întreagă nu mai au nicio îndoială: tableta, Xbox-ul, smartphone-ul și altele device-uri care, pe moment, îi țin pe copii liniștiți, într-o lume virtuală, pot fi denumite „heroină digitală”. Pentru că toate aceste  dispozitive pe care părinții le dau pe mâna copiilor de la cele mai mici vârste produc aceeași dependență pe care o dau drogurile. Despre acest fenomen care nu mai poate fi stopat și în capcana căruia cad copiii din toată lumea vorbește doctorul Nicholas Kardaras intr-un articol publicat în 2016 de New York Post.

Medicul american, cunoscut pentru tratarea dependenților de droguri, susține că a ajuns la concluzia că îi este mult mai simpul să trateze dependenții de heroină si metamfetamină decat pe cei pierduți în lumea jocurilor video  a rețelelor de socializare.

„Acum știm că aceste iPad-uri, smartphone-uri și Xbox-uri sunt o formă de droguri digitale. Cercetările recente privind imagistica creierului arată că ele afectează cortexul frontal al creierului – care controlează funcționarea executivă, inclusiv controlul impulsurilor – exact același mod în care o face și cocaina. Tehnologia este atât de hiper-excitantă încât ridică nivelurile de dopamină – neurotransmițătorul care dă starea de bine, cel mai implicat în dinamica dependenței – la fel de mult ca și sexul”, spune medicul american.

El explică faptul că mulți părinți au înțeles că toate aceste ecrane digitale omniprezente in viața copiilor au un efect negativ asupra lor. „Vedem însă manifestări agresive ale copiilor atunci când dispozitivele le sunt luate iar atenția lor se risipește atunci când nu mai dețin dispozitivele hiper-excitante. Mai rău, putem vedea cum copiii care devin plictisiți, apatici, neinteresați de ce este în jurul lor când nu mai sunt conectați”.

Asta i-a făcut pe inginerii și tehnicienii din acest domeniu să fie și cei mai precauți părinți când vine vorba de a lăsa aceste dispozitive create de ei  pe mâna copiilor. Este cazul lui Steve Jobs, cunoscut pentru faptul că și-a ținut copiii departe de ecranele digitale. De asemenea,  directorii și inginerii din Silicon Valley își înscriu copiii în școli Waldorf non-tech. Fondatorii Google, Serghei Brin și Larry Page, au ales școli Montessori fără nicio tehnologie,  la fel ca și creatorul Amazon, Jeff Bezos și fondatorul Wikipedia, Jimmy Wales.

„Așa este: creierul copilului tău în timp ce stă pe Minecraft arată ca un creier dependent de droguri. Nu e de mirare deci că ne este foarte greu să îi smulgem pe copiii de pe ecranele pe care stau și că devin agitați atunci când nu mai sunt lăsați să stea pe aceste ecrane. În plus, sute de studii clinice arată că ecranele cresc depresia, anxietatea și agresivitatea și pot duce chiar la comportamente psihotice unde jucătorul video își pierde legătura cu realitatea”, spune medicul american.

„În activitatea mea din spital, cu peste 1.000 de adolescenți, din ultimii 15 ani, am regăsit vechea axiomă care spune că „Un gram de prevenție face cât un kilogram de vindecare”. Ea poate fi aplicată atunci când vine vorba de dependența de tehnologie. Din momentul în care un copil a depășit limita, devenind dependent de tehnologie, tratamentul poate fi foarte dificil. Mi-a fost mai ușor să tratez dependenții de heroină si metamfetamină decat pe  cei pierduți în lumea jocurilor video sau pe cei care au dezvoltat o dependență de Facebook și social media”, spune Nicholas Kardaras.

În conformitate cu Declarația Academiei Americane de Pediatrie din 2013, copiii cu vârste între 8 și 10 ani petrec 8 ore pe zi cu diverse mijloace media digitale, în timp ce adolescenții petrec 11 ore în fața ecranelor. Unul din trei copii utilizează tablete sau smartphone-uri înainte de a putea vorbi. Între timp, manualul „dependenței de Internet” alcătuit de doctorul Kimberly Young arată că 18% dintre utilizatorii de internet cu vârste între 14 și 18 ani din SUA suferă de dependența de tehnologie.

„Odată ce o persoană depășeșye limitele și devine dependentă de droguri, de dipozitive digitale sau de orice altceva – ea are nevoie de detoxifiere înainte ca orice alt tip de terapie să aibă vreo șansă de a fi eficientă. În cazul dependenței de tehnologie,  asta înseamnă un detox digital radical- fără computere, fără smartphone-uri, fără tablete. Detoxifierea digitală extremă elimină chiar și privitul la televizor.

Timpul prescris este de patru până la șase săptămâni; acesta este timpul necesar, de obicei, pentru ca un sistem nervos hiper-excitat să se reseteze. Însă nu este deloc o misiune ușoară în societatea actuală, care abundă în tehnologie și unde ecranele au devenit parte din viața noastră. O persoană poate trăi fără droguri sau fără alcool; dar în cazul  dependenței de tehnologie, ispitele digitale sunt pretutindeni”, afirmă medicul american.

El spune că, pentru a preveni ca copiii să nu devină dependenți de tehnologie, trebuie, în primul rând, ca micuții de 4, 5 sau 8 ani să nu se fie lăsați să se conecteze la ecrane. Asta înseamnă că se vor juca cu Lego în loc de Minecraft, vor citi cărți tipărite, și nu pe iPads, vor face sport și se vor juca în natură, în loc să se uite ore întregi la televizor.

Reclame
 
Scrie un comentariu

Scris de pe 23 mai 2018 în COPII, SFATURI

 

Profesoara atee rusinata de un copil crestin

696087941-levantar-la-mano-pizarra-clases-escolares-limpiar-proceso-590x332

Astăzi foarte mulți oameni se declară atei și de nenumarate ori auzim că și la școală noii dascăli ai acestei societăți moderne se declară astfel și caută să influențeze copii noștri spre acest mod de a gândi.

Din fericire acești copii sunt foarte abili și credincioși și știu să se manifeste corespunzător cu aceaste situații. De pildă noua profesoară de ştiinţe sociale la clasa a cincea dintr-o școală generală se prezintă clasei, după care afirmă că ea este atee, şi întreabă clasa dacă mai este vreun ateu printre copii.

Copiii nu prea ştiu ce înseamnă „ateu” dar pentru a fi pe plac profesoarei (tipic societății românești și educației de la tembelizor), ridică toţi mâna, cu excepţia unui băiat.

„Tu eşti diferit de restul clasei? întrebă profesoara. „Nu eşti ateu?”

„Nu, eu nu sunt ateu!” răspunse cu emfază băiatul.

„Dar atunci, ce eşti?” întrebă profesoara.

„Eu sunt creştin!” răspunse băiatul. „Eu cred în Dumnezeu şi iubesc pe Domnul Iisus, deci sunt creştin! Mama este creştină, tata este creştin, deci şi eu sunt creştin!”

„Aha!” răspunse profesoara. „Părinţii tăi sunt creştini, deci şi tu eşti creştin!

Dar dacă mama ta ar fi o idioată, şi tatăl tău ar fi un idiot, atunci tu ce ai fi?” întrebă profesoara cu un zâmbet ironic de şmecher pe faţă.

„Atunci aş fi un ateu!” declară băiatul lăsând cu fața căzută pe stupida profesoară atee și rușinată de râsul înfundat al copiilor acelei clase.

https://www.altarulathonit.com

 

 

 
2 comentarii

Scris de pe 15 februarie 2018 în COPII, CREŞTINUL, ORTODOXIA

 

Despre nervozitatea la copii si adolescenti

Dr.-Dmitri-Aleksandrovici-Avdeev-590x443În antropologia crestina, integritatea personalitatii este vazuta în unitatea manifestarilor duhovnicesti, sufletesti si trupesti si la aceasta unitate se ajunge doar cu conditia înrâuririi precumpanitoare a sferei duhului. Orice boala are în primul rând o natura duhovniceasca si de-abia apoi psihofiziologica. Abordarea duhovniceasca a bolnavului nu submineaza perspectiva medico-biologica, ci îmbogateste, completeaza si desavârseste conceptia despre personalitate.

Biserica priveste bolile psihice ca pe una dintre manifestarile vatamarii generale de catre pacat a naturii omenesti. Distingând în structura personalitatii nivelul duhovnicesc, cel sufletesc si cel trupesc, Sfintii Parinti deosebeau bolile dezvoltate „din fire” de cele provocate de lucrarea demonica sau de patimile care îl înrobesc pe om. Potrivit acestei distinctii, sunt la fel de nejustificate atât considerarea tuturor bolilor psihice drept manifestari ale îndracirii, ceea ce atrage dupa sine savârsirea fara temei a rânduielii exorcismului, cât si tentativa de tratare a oricaror tulburari spirituale exclusiv prin metode clinice…

Experienta medicala arata ca, din pacate, copiii sanatosi si armonios dezvoltati sunt tot mai putini pe zi ce trece si, dimpotriva, creste numarul copiilor care sunt aduti la consult din cauza nervozitatii, a tulburarilor de somn, a surmenajului nervos etc.

Ne vom stradui in aceasta lucrare nu numai sa atingem cateva componente medicale si psihologice ale acestei probleme, ci vom vorbi si despre cauzele duhovnicesti ale nervozitatii la copii.

Dr. Dmitri Aleksandrovici Avdeev, https://www.ganduridinierusalim.com

 

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 8 ianuarie 2018 în COPII, SFATURI

 

Rugaciunea scolarului

rug scolarÎnger, îngeraşul meu
Ce-mi eşti dat de Dumnezeu,
A-nceput și școala, da…
Aşadar, te rog ceva:
Orele ce sunt la şapte
Pune-le la nouă, toate!
Fă aceasta dacă poți
Pentru noi, elevii toți.
Apoi, patru ore-n zi
Cel mai bine cred c-ar fi,
Să putem să ne jucăm
C-avem timp să învățăm.
Suntem mici, o ştii şi tu,
Nu cred că-mi vei spune nu.
Şi-n vacanțe, eu am zis,
Fără teme, fără scris!
Mai mult, eu am auzit
Doi adulți ce au vorbit
Că au studiat chiar mult
Dar şomeri acum ei sunt,
Că nu prea le-a ajutat
Ce prin şcoal-au învățat.
Aşadar, aş învăța,
Dar pentru un scop ceva –
Învăț să mă realizez,
Nu şomer să figurez!
Apoi, stau şi mă întreb
Ce-obiect ar fi s-aleg.
Nu toate îmi folosesc
Atunci când va fi să cresc.
Vreo trei-patru aş păstra,
La restul aş renunța.
Aşadar, îngerul meu,
Mai ia, te rog, puțin din greu!

Elena J.

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 21 septembrie 2017 în COPII, ELENA J.

 

Tot ce experimenteaza o mama pe perioada sarcinii contribuie la formarea caracterului pruncului

femeie-insarcinataModul de viață al mamei pe perioada sarcinii va influența considerabil caracterul pruncului ce se va naște din ea. Astfel, tot ce experimentează femeia în acest timp, ce gândește, ce mănâncă, ce citește, ce vizionează se transmite și copilului. Fetusul primește cunoștințe legate de ceea ce se întâmplă pe toată perioada sarcinii, tipul experiențelor mamei cu lumea exterioară contribuind în mod semnificativ la personalitatea pruncului. Informațiile pe care le transmite mama copilului din pântece prin intermediul placentei, sunt receptate de către acesta, intră în gena și în sângele embrionului, influențând fiziologia copilului. Așadar, emoțiile, trăirile și gândurile mamei nu sunt numai ale ei, ci și ale copilului de asemenea.

Cât timp este însărcinată, femeia nu are nevoie să vizioneze scene de groază, să fie supusă unor presiuni psihice sau fizice, să consume alcool, să fumeze și alte lucruri vicioase care i-ar putea dăuna atât ei, cât și pruncului. În această perioadă, femeia trebuie să fie cât mai cumpătată, să ducă o viață înduhovnicită, curată, liniștită, să se sfințească prin rugăciune și să trăiască într-un mediu plin de dragoste.

Un lucru la fel de important care influențează genetica și expresia copilului, este momentul zămislirii acestuia. Dacă pruncul a fost zămislit în afara cununiei religioase, în posturi și sărbători, când bărbatul se află sub influența alcoolului sau tutunului, copilul este predispus riscului de a se naște cu malformații, vicios sau bolnăvicios. Iar dacă părinții au dus o viață cumpătată, și-au păzit patul neîntinat înainte de căsătorie, s-au iubit și s-au înțeles, copilul va fi o binecuvântare de la Dumnezeu ca rod al înfrânării și ascultării părinților. Logica e simplă și dreaptă: din părinți împătimiți ies copii neascultători și vicioși, din părinți cumpătați și virtuoși ies copii sfinți.

Tot ce se face cu plăcere se plătește cu durere. Dacă unul din soți a dus o viață depravată înainte de căsătorie, consecințele vor fi suportate de către ambii soți pe perioada căsniciei, răsfrângându-se chiar și asupra copiilor. Defectele unuia dintre soți sunt crucea celuilalt soț. Dacă părinții nu mai vor copii apelând la diverse metode contraceptive, limitându-se numai la un copil, Dumnezeu îngăduie ca acela singur să îi necăjească pe părinți cât ar face-o patru la un loc. Pentru că scopul căsătoriei nu este satisfacerea poftei carnale sau legalizarea tuturor perversiunilor, ci nașterea de prunci cu binecuvântarea lui Dumnezeu și mântuirea soților unul prin celălalt.

Elena J.

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 7 iunie 2017 în CASATORIE, COPII, ELENA J., FEMEIA

 

O mama biochimist de profesie si-a salvat fiica de autism dupa o metoda proprie

vaccin-autism-620x264

Catherine Reed, specialist în biochimie din San Francisco a descoperit o metodă care permite, în unele cazuri, reducerea esențială a simptomelor de autism la copii – dieta care exclude glutamatul monosodic. Concluziile sale sunt bazate pe o analiză de cercetare neurobiologică și pe experiență personală: fiica ei a fost diagnosticată cu autism la vârsta de doi ani. Acum are șapte și, după spusele omului de știință, manifestările bolii au dispărut complet.

Acum simptomele autismului pot fi diminuate doar cu un singur medicament aprobat (risperidonă și analogii săi) de Agenția pentru Alimente și Medicamente din SUA. Astfel, mulți părinți care au copii cu spectru autist apelează la medicina alternativă, ca fiind ultima salvare, folosind medicamente homeopatice, probiotice, diferite diete fără gluten gluten, lactoză și cazeină, în speranța că vor avea un impact pozitiv asupra copilului, scrie Medportal.ru.

Dieta, despre care a anunţat Catherine Reed, este diferită de cele cunoscute până acum. Potrivit ei, din meniul unui copil autist ar trebui exclus numai un compus chimic – un aditiv alimentar potențator de aromă – glutamat monosodic (alte denumiri – E 621 , E 631 , proteine ​​vegetale hidrolizate) . „În corpul nostru există receptori de glutamat, care acţionează asupra celulelor nervoase. „Glutamatul este necesar în organism, dar numai într-o anumită cantitate. Multe boli alesistemului nervos , cum ar fi autismul , se pot asocia cu un dezechilibru de consum de glutamat”, a explicat Reed. Potrivit ei, 95 % din alimentele procesate contin glutamat, cu toate acestea producătorii au dreptul de a nu indica prezența acestuia în cazul în care conținutul nu depășește un anumit nivel.

Deși în prezent nu există date care să susțină teoria științifică a lui Reed, biochimista consideră că fiica ei a revenit la starea normală datorită acestei descoperiri. Când fetiţa lor avea doi, Catherine și soțul ei, biolog de profesie, a început să observe semne de autism: istericale, care  durau timp de mai multe ore la rând,  dificultăți în comunicare și învățare, precum și probleme cu intestinele.

„Brooke trăia în lumea ei. Acțiuni ei se repetau , avea aceleaşi semne de nevroze şi începea să țipe isteric dacă insistam să mergem acasă pe un alt drum decât de obicei”, mai spune mama fetei.

Reed a renunţat la locul ei de munca și a început să studieze diferite diete recomandate pentru copii cu autism. În primul rând a exclus din meniul copilului produsele care conțin gluten și lactoză, apoi a început să adăuge la ele magneziu, vitamina D, ulei de pește și vitamina B, ceea ce a ajutat-o pe fiica ei foarte puţin.

Mai târziu, ea a descoperit un articol despre efectul glutamatului asupra organismului uman , în care a fost menționat faptul că , deși această conexiune este necesară pentru transmiterea impulsurilor între neuroni și alte celule și țesuturi implicate în procesele cognitive ale creierului , excesul poate provoca o varietate de tulburări neurologice. Prin urmare, ea a exclus alimentele care conțin glutamat monosodic , și ,potrivit ei, simptomele copilei au dispărut complet. Treptat, copilul a devenit mai sociabil, a dispărut complet comportamentul stereotip și are o mai bună coordonare.

Newmark Sanford , un medic de la Osher Center for Integrative Medicine , Universitatea din California, din San Francisco, specializat în tratarea copiilor cu autism, a declarat că până în prezent nu există dovezi științifice solide în sprijinul acestei teorii. Cu toate acestea , el este dispus să o testeze.

„Sunt multe lucruri pe care nu le știm despre autism, dar activitatea intestinului și a creierului sunt strâns legate, astfel că  se întâmplă de multe ori că tratarea copilului de probleme gastro-intestinale, poate duce la îmbunătățirea stării generale a lui”, a afirmat doctorul. El spune că nu e nimic rău în adoptarea unei diete fără glutamat monosodic, dar care să conţină fructe, legume, carne, fasole şi cereale integrale. „Trebuie să fim deschişi la noi abordari în tratamentul autismului”, crede psihiatrul și expertul în domeniul de neurologie, Antonio Hardan Hospital, de la Universitatea Stanford .

După ce Reed a văzut rezultatele dietei asupra fiicei sale, ea a fondat o organizație non- profit, numită Unblind My Mind, care studiază efectele alimentelor asupra creierului. Potrivit ei , în 74 din 75 de copii cu care a lucrat în cadrul organizației a existat o îmbunătățire semnificativă .

http://e-sanatate.md/News/2315/o-mama-biochimist-de-profesie-si-a-salvat-fiica-de-autism-dupa-o-metoda-proprie

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 26 aprilie 2017 în COPII, HOMEOPATIE, Uncategorized

 

Copilul

Odata, intr-un sat de munte, la vremea cand urzeste intunericul, stateam de vorba cu un copil cu ochii de mirare. Pe deasupra capetelor noastre, o pasare a batut din aripi de cateva ori si s-a pierdut in padure.

Dupa un moment de liniste a urmat intrebarea senina a copilului: De ce zboara pasarea? Alta data, privind argintul viu al unei ape ce curgea boltit peste pietrele rotunde ale vaii, ca prins de o minune, a intrebat: De ce curge apa?

Ce minune sta in aceasta faptura mica? Cum de l-a chemat masura lui catre gandurile nelinistitoare? Ce tainica legatura il poarta pe culmile vietii? Copilul este mai aproape decat noi de firea lucrurilor, mai aproape de Dumnezeu.

Zilele omului varstnic se scurg intr-o forma banala. Feluritele chipuri ale lumii acesteia si sensul adanc al lucrurilor ii scapa. Omul traieste totul in fuga. El nu prinde frumusetea si nici lumina adevarului; cele mai alese rosturi si semne ii scapa. Ii scapa nu pentru ca el ar fi in pacat, ar fi sortit de la inceput sa nu vada, ci pentru ca felul in care isi traieste viata aci ii inchide portile intelesului. Cu fiecare zi ce trece, omul se indeparteaza de plaiurile bucuriei si ale intelepciunii.

Trufia si dragostea pentru cele trecatoare il fac sa coboare cele mai de jos trepte ale conditiei umane. Traind, lumea inconjuratoare isi pierde taina. Sau, mai precis, odata cu anii, omul isi pierde un simt foarte delicat, dar patrunzator, care il pune in stapanirea substantelor ultime ale existentei; omul in varsta pierde de cele mai multe ori simtul adancimilor; samburele dumnezeiesc moare in el.

Dimpotriva, copilul, fiinta noua si neprihanita, necumparata de ispitele aparentelor inselatoare, culege pretutindeni urmele minunilor. Cand un copil deschide pentru prima oara ochii, intreg universul cu tainele joaca in apele luminate ale ochilor sai.
De aceea Iisus iubea atat de mult copiii, de aceea i-a aratat ca pe un simbol al crestinismului, lume noua care punea pret pe nevinovatie si naivitate ingereasca, pe fragezime si sete de inteles. „De nu va faceti la fel cu pruncii, nici ca veti intra in imparatia cerurilor”.

Copilul este o faptura biblica originara. Copilul este o faptura a vietii neintinate, este o floare deschisa luminii, este un indemn la simplitate si frumusete. In el vorbeste frantura de cer data omului odata cu inceputul.

Copilul este un mare dar al vietii noastre aci: aduce cu el inocenta, dragalasenia si bunatatea. Copilul indulceste viata noastra atat de amara; faptura sa mica, cu aripi la suflet, ne da multe invataminte. Un scriitor a spus: „Zambetul copilului este pentru mama ca o rugaciune pentru Dumnezeu”. In preajma copilului staruie mereu o atmosfera de lumina si frumusete.

Cand intrebarile bat la portile gandului tau impovarat si cer dezlegare, cand umbrele amintirilor aluneca pe peretii sufletului si cer o raza de soare, atunci stai de vorba cu copiii. Aplecat asupra adancurilor, umbli ca strabatut de fiorii unei zari virgine. Prietenii te cred nebun si lumea te arata cu degetul, in ratacirea ta prin pajistile unei lumi de dumnezeiesc tumult, in setea ta de inteles si vraja, te intalnesti doar cu copiii. Cuvantul tau suna sec pentru cei varstnici, dar intoarce ca pe o frunza spre soare sufletele copiilor cu ochi de mirare.

Ernest Bernea, crestinortodox.ro

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 20 februarie 2017 în COPII