RSS

Arhivele lunare: noiembrie 2019

Tehnologia 5G in orașe: dureri de cap, dureri de ochi, dureri in piept, greata, oboseala, stări de vomă, ameteli…

nlUDFNyNtBRwyWT-800x450-noPad
Primele opt luni din Cel De-al Doilea Război Mondial au fost fără lupte, fiind numite Războiul Mut. Folosirea undelor milimetrice din cadrul celei de-a cincea generații de tehnologie a comunicațiilor, sau 5G, este tot un război mut, de o altă natură.

Acest război nevăzut este și mut, dar de această dată se trag focuri – sub forma fasciculelor de radiații electromagnetice (REM), asemănătoare razelor laser, emise de mânunchiuri de mici antene[1] – și nimeni dintre cei aflați în bătaia focului nu știe că este vătămat serios, ireparabil și pe tăcute.

Într-o primă fază, 5G îi va face pe oameni electro-hipersensibili[2]. Probabil faptul că am stat în fața a două mari ecrane de calculator pentru mai bine de 18 ani cât am lucrat pentru ONU m-a făcut și pe mine electro-hipersensibilă. Atunci când Biroul ONU din Viena a instalat, în decembrie 2015, puncte de acces (hotspot) pentru telefonie mobilă și WiFi – menite să servească mari areale publice – în îngustele coridoare de metal din Centrul Internațional din Viena, m-am simțit rău în continuu pentru următoarele șapte luni.

Timp de doi ani și jumătate am făcut apoi tot ce mi-a stat în puteri pentru a alerta sindicatul angajaților ONU, administrația și serviciile medicale despre pericolul pe care radiațiile electromagnetice emise de aceste puncte de acces îl reprezintă pentru sănătatea angajaților ONU, dar am fost ignorată. De aceea, în mai 2018, am ridicat problema chiar Secretarului General al ONU, Antonio Guterres (vezi transcript-ul mai jos). Este fizician și inginer în electricitate, având în trecut prelegeri despre semnalele de telecomunicații dar, cu toate acestea, el declară că nu știa nimic despre toate acestea. A promis să ceară OMS (Organizația Mondială a Sănătății – n.tr.) să studieze problema dar, șapte luni mai târziu, acele puncte de acces (hotspot) erau încă la locul lor. Nu am primit niciun răspuns la foarte multele mail-uri pe care i le-am trimis.

Drept urmare, m-am bucurat să mă pot alătura eforturilor de publicare a unui Apel Internațional de Oprire a Emisiilor 5G pe Pământ și în Spațiu întrucât îmi era foarte clar că, în ciuda celor 43 de apeluri științifice anterioare, foarte puțină lume înțelege pericolele radiațiilor electromagnetice (REM). Experiența mea ca redactor ar putea fi de folos pentru a ne putea asigura că un nou „apel 5G”, inclusiv privind emiterea de fascicule 5G din spațiu, ar fi redactat clar, cuprinzător, explicativ dar accesibil și celor nespecialiști, citând din peste o sută de lucrări științifice dintre zecile de mii publicate în ultimii 80 de ani despre efectele biologice ale REM.

Având în spate ani de redactare a documentelor ONU privind spațiul cosmic, știu că acesta este foarte contestat din punct de vedere geopolitic și că orice incident care ar implica un satelit militar ar putea declanșa un răspuns catastrofal[4]. Legile privind spațiul sunt atât de încurcate – un singur exemplu ar putea fi complexitatea legii răspunderii în spațiu[5][6] – așa încât nu am greși dacă am numi orbitele din jurul Pământului drept Vestul Sălbatic. China a provocat consternarea internațională în 2007, când a demonstrat eficiența unei arme anti-satelit distrugându-și intenționat unul propriu. Resturile spațiale sunt principala îngrijorare printre țările călătoare în spațiu, din cauza așa-numitului sindrom Kessler, care prevestește o cascadă de resturi spațiale care ar putea face impracticabile în viitor orbitele din jurul Pământului[7]. În aceste condiții, lansarea în spațiu a peste 20.000 de sateliți comerciali 5G vi se pare un lucru normal?

Locuiesc în Viena, Austria, unde tăvălugul 5G a venit brusc peste noi. În ultimele cinci săptămâni, rețele pre-5G au fost anunțate oficial în aeroportul din Viena și chiar 5G în Rathenausplatz, principala piață din Viena, care atrage zeci de mii de vizitatori în târgurile organizate aici de Crăciun, în decembrie, și la patinoarele din ianuarie, o atracție specială pentru copii. Alături de păsări și insecte, copiii sunt cei mai vulnerabili în fața ravagiilor 5G, din cauza trupurilor lor încă mici[8].

Prieteni și cunoscuți de-ai mei din Viena, împreună cu copiii lor, deja se plâng de simptomele clasice ale otrăvirii cu REM: sângerări nazale, dureri de cap, dureri de ochi, dureri în piept, greață, oboseală, stări de vomă, tinitus (țiuit în urechi.), amețeli, simptome asemănătoare gripei și dureri cardiace. De asemenea, relatează despre „o bandă strânsă în jurul capului”; presiune deasupra capului; dureri scurte și înțepătoare prin corp; vibrații ale organelor interne. Alte efecte biologice, precum tumori sau demență apar după o perioadă mai îndelungată dar, în cazul 5G, care nu a fost niciodată testat din punct de vedere al siguranței pentru sănătate, cine știe?

Parcă peste noapte, o pădure de infrastructură 5G a răsărit în Austria. În numai 3 săptămâni, o prietenă de-a mea a trecut de la stadiul de persoană cu o sănătate robustă la una care s-a văzut nevoită să părăsească țara în care a trăit 30 de ani. Fiecare persoană este afectată diferit de REM. Pentru ea a fost o adevărată tortură așa că ultimele ei două nopți în Austria le-am petrecut împreună cu ea dormind în pădure. Interesant, în drumul ei prin sudul Germaniei, starea ei s-a înrăutățit mai mult față de Austria, în timp ce in nordul Germaniei nu a mai avut simptome și s-a simțit complet normal, ceea ce sugerează că acolo încă nu a ajuns tăvălugul 5G.

Nu există limitări legale la expunerea la radiații electromagnetice. Convenabil pentru industria telecomunicațiilor, există doar indicații fără putere de constrângere legală, așa cum sunt cele produse de pompos-numita Comisie Internațională pentru Protecția de Radiațiile Non-Ionizante (CIPRNI), care s-a dovedit a fi, exact ca Vrăjitorul din Oz, o micuță organizație non-guvernamentală din Germania care își numește singură membrii, niciunul dintre ei nefiind medic sau expert în probleme de mediu.

Exact ca Vrăjitorul din Oz, CIPRNI pare să aibă puteri magice. Prestidigitațiile ei fac să „dispară” în aer efectele non-termice ale radiațiilor electromagnetice, dacă ne gândim la zecile de mii de studii care demonstrează efectele biologice ale REM și care invalidează așa-numitele lor indicații de siguranță[12]. Mai departe, a reușit să vrăjească și Uniunea Internațională pentru Telecomunicații, parte a familiei Națiunilor Unite, să recunoască aceste indicații[13]. Dar un singur email trimis către CIPRNI în octombrie 2018 cu comentarii ale profesorului Martin Pall privind noul set de indicații a produs imediat o explozie de interes privind prezența on-line a profesorului – care până acum fusese inexistentă – din partea firmelor și persoanelor din întreaga lume, din partea autorității unei țări privind imigrația, din partea Biroului Cancelarului Austriei, al unei firme de avocatură din Viena dar și din partea Interpolului!

Sper ca și alții să citească și să distribuie Apelul pentru Oprirea 5G în Spațiu, să se trezească și ei și alții și să treacă la acțiune pentru a opri 5G. Chiar și opt luni de Război Nevăzut 5G pot însemna o catastrofă pentru toată viața de pe planetă. Elon Musk este pregătit să lanseze primii 4.425 de sateliți 5G în iunie 2019 și să „acopere” Pământul cu radiații 5G, ignorând nenumărate tratate internaționale. Ar putea fi ultima mare extincție planetară, prin grija multi-miliardarei 5G, cel mai mare experiment biologic și manifestația celei mai mârșave mândrii și lăcomii din istoria omenirii.

Prima reacție a oamenilor la ideea că 5G poate fi o amenințare la întreaga viață de pe pământ este de obicei neîncrederea și respingerea. Odată însă ce au examinat mai bine faptele, a doua senzație este în mod obișnuit de teroare. Trebuie să transcedem acest fapt pentru a putea vedea 5G ca pe o oportunitate de a lua problemele în propriile noastre mâini, să ne asumăm responsabilitatea și să trecem la acțiune. S-ar putea să fi pierdut deja în ultimii 20 de ani peste 80% dintre insectele de pe glob. Copacii riscă să fie tăiați cu milioanele pentru a se putea asigura un semnal 5G continuu pentru mașinile, autobuzele sau trenurile fără conducător uman. Vom rămâne indiferenți și vom accepta să fim și noi și copiii noștri iradiați, să ne vedem sursele de hrană decimate și mediul înconjurător distrus?

cocoon.ro

 
2 comentarii

Scris de pe 16 noiembrie 2019 în SFATURI

 

Scoala din perioada interbelica te pregatea sa devii un om cu educatie civica si caracter

Scoala-educatie-copii-elevi-pregatire-dascal-disciplina-perioada-interbelica

A fost odată un vis frumos. Educaţia primea 16% din PIB. Şi 98 % dintre tinerii care plecau la studii în străinătate se întorceau acasă. Asta pentru că, în perioada interbelică, şcoala te pregătea să devii un om cu educaţie civică şi caracter.

Georgeta Filiti, istoric: „Toate beteşugurile societăţii noastre se reduc la proasta educaţie”

În perioada interbelică criteriile după care erau evaluaţi elevii erau cu totul altele decât cele din zilele noastre: spiritul de camaraderie, sârguinţa, voioşia, sensibilitatea şi onestitatea, calităţi care determină caracterul unui om şi pe care se punea mare preţ.

Georgeta Filiti: „Erau evaluaţi cu grijă şi bunătate. E o relaţie relaxată între profesor şi elevi. Se iau în seamnă spriritul iscoditor, bunătatea.”

Nicolae Manolescu, critic literar: „E un pic naivă, dacă vreţi, şcoala interbelică. Dar este deosebită faţă de cea de acum, dintr-un punct de vedere care mi se pare esenţial: ea era bazată pe disciplinele formatoare. Nu pe specialităţi!”

După Marea Unire, educaţia a fost ridicată la rang de politică de stat. Şcoala a devenit un instrument de construcţie a naţiunii. Respectul pentru învăţământ, pentru oamenii cu carte era evident. 98% din tinerii care plecau la studii în străinătate reveneau în ţară.

Elena Mușat, Arhivele Naționale ale României: „În perioada interbelică (..) statul investeşte masiv în educaţie. Ministerul Instrucţiunii şi apoi Ministerul Educaţiei Publice ajung să aibă un buget anual de 12 până la 16%, ceea ce astăzi pare fabulos. Însă (..) miza era mare – învăţământul şi cultura reprezentau două componente care aveau menirea să consolideze ideea de naţiune”

Georgeta Filiti: „Statul a găsit bani să clădească 1.000 de școli, în primul rând în mediul sătesc”

Elena Mușat: „Acolo existau deficienţe mai mari. Se înfiinţează şcoli normale. Se pune accent pe formarea învăţătorilor (..) astfel încât ei să fie pregătiţi să predea copiilor conţinut coerent şi adaptat cerinţelor societăţii respective”

În 1921, ponderea ştiutorilor de carte în vechiul regat era de 39%, în Bucovina de 45%, iar în Transilvania de 51%. Aşa că Statul a început alfabetizarea masivă a populaţiei. Spiru Haret dorea ca prin învăţământ să îi ridice pe ţărani.

S-a stabilit durata învăţământului obligatoriu şi gratuit de 7 ani. S-au construit noi şcoli peste tot în România unită. S-au înfiinţat licee care să ofere cunoştinţe concrete şi licee care sa reunească toate profilele teoretice: real, modern şi clasic. Bacalaureatul era cu adevărat un examen de maturitate, sustinuţ în faţa unei comisii formată din profesori universitari. Examenul atesta cunoştinţele unui elev şi nu liceul urmat.

Georgeta Filiti: „Se dădeau multe examene, se constituiau comisii. Şi în fruntea comisiilor erau profesori universitari, extrem de bine pregătiţi şi acest lucru s-a văzut”

Elena Mușat: „În timpul lui Cuza legea instrucţiunii este cea mai modernă din Europa şi este una dintre primele care introduce principiul obligativităţii şi gratuităţii învăţământului primar”

Georgeta Filiti: „Au pus accent extraordinar pe învăţământul liceal, socotind că nu oricine va merge la facultate şi trebuie să-i oferi cunoştinţe enciclopedice, de natură să poată funcţiona în diverse spaţii ale societăţii”

Nicolae Manolescu: „Uitaţi-vă cum se vorbeşte! Păi, noi, în societate, ducem o lipsă acută şi cronică, deja, nu mai e acută, e cronică, de capacitate de exprimare gramatical corectă. Noi nu ştim să comunicăm. Şi când comunicăm, comunicăm într-o limbă care seamănă cu româna, vag, aşa”

În perioada interbelică foarte puţini copii de la ţară ajungeau la liceu, din cauza taxele foarte mari. Dar cunoştinţele învăţate la şcoală i-au ajutat să devină oameni mari”

Elena Mușat: „Canalizarea pe activităţile practice începe după primii ani de şcolarizare. Făceai 4 ani de teorie apoi, cei care nu doreau să înveţe (..) în continuare erau canalizaţi spre meserii. Fiecare școală avea grădină şi erau învăţaţi să cultive plante şi erau orientaţi spre meserii care le puteau fi necesare mai târziu”

Georgeta Filiti: „S-au făcut multe şcoli profesionale, şcoli comerciale cu diverse specialităţi. Că deveneai veterinar sau acar la CFR, ideea nu era ca toţi să facă facultate”

Elena Muşat: „Dacă astăzi sunt opţionale, în interbelic erau şezători, şezători de clasă (..) Şezătorile erau (..) o combinaţie între club de lectură, lucru manual”

Salariul unui profesor universitar era comparabil cu al unui ministru, iar calitatea dascălilor era pe măsură. Un învăţător se pregătea 8 ani să ajungă la catedră, apoi participa continuu la cursuri de specializare.

Se înființează biblioteci dadactice prin care profesorii sunt la curent cu noutățile

Elena Muşat: „Statutul profesorilor şi al învăţătorilor era unul special în România interbelică. Însuşi regele Carol al 2-lea semnează în aprilie ’38 titlul prin care se acordă titlul definitiv în invăţământ normal a două profesoare”

Dacă în interbelic diploma de definitivat era semnată de rege, astăzi, mulţi dintre cei care ajung în învăţământ sunt slab pregătiţi şi nu se simt apreciaţi.

Daniela Visoianu, Coaliția pentru Educație: „Primul răspuns de forţă pe care-l transmit cadrele didactice este: La banii ăştia, asta-i calitatea!”

Daca ne uitam pe listele de absolvenţi nu îi găsim pe primii în învăţământ.

Georgeta Filiti: „E slabă pregătirea profesorilor. Dai examen şi se fac tot felul de combinaţii, de presiuni. Dar trebuie să dea o lucrare scrisă şi dacă ai mai puţin de 8, eu i-aş suprima calitatea de profesor”

Nicolae Manolescu: „Recomand oricui să facă o mică comparaţie: să citească câteva discursuri, care s-au publicat, din Parlament, ale lui Maiorescu, ale lui P.P. Carp, ale lui Delavrancea şi ale altora. Şi să le compare cu discursurile pe care le auzim noi, acuma. Şi să vadă întâi că nu mai e aceeaşi limbă. Sigur, limba evoluează. Dar de data asta, a involuat.

În interbelic s-au pus bazele sistemului de învăţământ românesc. A urmat apoi perioada comunismului în care, pe lângă materiile impuse de partid, s-a învăţat, totuşi, carte. Dar după 1990 învăţământul a început să eşueze constant, iar astăzi ne confruntăm cu: abandon şcolar ridicat, creşterea analfabetismului, învăţământ superior superficial din care ies studenţi pe bandă rulantă, ineficiența actului de predare, elevi plictisiţi, informaţii care nu ajută prea mult în viitoarele meserii”

Georgeta Filiti: „Judecaţi şi dumneavoastră 18 reforme, schimbarea unul după altul a miniştrilor Învăţământului. Asta scade calitatea. Pe urmă, faci o reformă şi după un an faci reforma reformei. Dacă eu am azi un copil de clasa I-a, eu nu ştiu când va termina liceul, câte clase face, câte examene dă”

anonimus.ro

 
2 comentarii

Scris de pe 16 noiembrie 2019 în SFATURI

 

Actiunile criminale de intoxicare a populatiei prin intermediul chemtrails-urilor s-au intensificat in ultima perioada

by “Dezvăluirile incendiare care s-au făcut în ultima vreme despre chemtrails (aşa-zisele „dâre ale morţii” pe care le lasă în urma lor unele avioane) nu au reuşit să oprească acţiunile criminale ale celor care se folosesc de orice mijloace, oricât de abjecte, pentru a reduce populaţia globului la 1 miliard […]

“Dezvăluirile incendiare care s-au făcut în ultima vreme despre chemtrails (aşa-zisele „dâre ale morţii” pe care le lasă în urma lor unele avioane) nu au reuşit să oprească acţiunile criminale ale celor care se folosesc de orice mijloace, oricât de abjecte, pentru a reduce populaţia globului la 1 miliard de oameni. Pentru aceasta, printre alte metode criminale de intoxicare, otrăvire şi îmbolnăvire a oamenilor, sunt răspândite pe cale artificială, de exemplu prin pulverizare din avioane, substanţe toxice, virusuri şi germeni patogeni. Am primit de la un cititor al site-ului yogaesoteric din Bristol, Anglia, nişte fotografii extrem de elocvente ale unor chemtrails-uri apărute recent în zona respectivă.

Fenomenul nu este singular, ba din contră. Nici în România nu suntem feriţi de aceste acţiuni criminale. În ţara noastră se pot observa deseori aceste dâre chimice deasupra mai multor oraşe. De exemplu, în luna martie 2016, în mai multe oraşe din sudul ţării a căzut din cer o pulbere cărămizie ce conţinea fier, cupru, plumb şi alte metale grele. Acest praf a putut fi observat în săptămânile care au urmat şi în Bucureşti, în judeţul Constanţa, în Bărăgan.

Specialiştii Agenţiei de Protecţia Mediului spun că în mod normal, în aer nu ar trebui să existe nicio urmă de astfel de metale şi că inhalarea lor este deosebit de periculoasă.
În Dobrogea, de exemplu, ploaia de pulbere conţinea crom, plumb, nichel, arseniu şi cadmiu, metale care se găsesc în mod normal în sol şi nicidecum în aer. De asemenea s-a eliminat ipoteza că aceste prafuri au fost aduse de la mare depărtare de curenţii de aer, deoarece în acea perioadă meteorologii nu au constatat nicio mişcare a curenţilor de aer care să fi venit din nordul Africii, aşa cum au presupus cei de la Mediu. Această ipoteză nu a fost decât „praf în ochi” (de data aceasta, la propriu) pentru naivii care se lasă prostiţi de declaraţiile sforăitoare ale autorităţilor.

Multe persoane au observat aceste prafuri chimice ce cad din cer sub formă de ploaie sau se depun pur şi simplu pe lucrurile aflate la sol. Unii spun că după ploaie, frunzele au fost acoperite de negreală şi de atunci tufele de flori nu mai înfloresc. Alţii spun că legumele se ofilesc şi florile arborilor fructiferi se scutură înainte de vreme, în urma unor astfel de ploi otrăvite. La fel se petrece cu viţa de vie, care pare arsă.
Fostul primar Peter Vereecke din Evergem, Belgia a făcut unele afirmaţii legate de ceea ce el numeşte „o industrie a morţii – Chemtrails” , într-un interviu luat de Willy De Buck în ziarul De Gentenaar, 26 iulie 2009. Aici citiţi varianta online:
http://chellow.blogspot.com/2009/07/former-mayor-crusade-against-white.html

Redăm fragmente din acest interviu:
„…Chemtrails sunt nori de chimicale şi germeni cauzatori de boli care intenţionat sunt împrăştiaţi peste noi pentru a ne îmbolnăvi şi a ne manipula comportamentul.”
„Opinia mea este următoarea: toate procesele globale implică bani, putere şi control. Creierele din spatele Chemtrails se află la vârful industriilor farmaceutice şi chimice. Acum 100 de ani de exemplu, 1% din oameni aveau cancer. Astăzi a ajuns să aibă cancer unul din trei oameni. Acest fapt este foarte convenabil pentru unii. Industria curativă a cancerului este o afacere de miliarde de dolari. La fel ca şi tratamentul atâtor boli „spreiate din avioane” în ultimii 10-15 ani. Alzheimer, Parkinson, autism, ADHD, astm, diabet, alergii… niciodată nu am fost atât de bolnavi ca şi acum. Psihicul nostru, sănătatea emoţională şi intelectuală sunt sistematic subminate. Cum explicaţi asta?”

„Priviţi. Cu certitudine ei joacă un rol în asta pentru că avioanele care împrăştie substanţe sunt folosite mult mai intensiv în ultimii câţiva ani. Puteţi observa fenomenul în ţara noastră (Belgia) cel puţin 10 zile pe lună. De ce nu vedeţi aceste Chemtrails deasupra Saharei sau Amazonului? Pulverizarea chimicalelor asupra acestor zone menţionate ar fi o acţiune lipsită de sens atâta timp cât acolo nu trăiesc oameni. Întregul nostru mediu este infestat chimic: mâncarea, sistemul de sănătate, totul este bazat pe chimie.

Nimeni nu face nimic…
Pentru că procesul nostru de gândire este condiţionat. Priviţi ochii oamenilor de pe stradă, sunt sedaţi şi se plimbă ca nişte zombi. Priviri plictisite lipsite de „bucurie de viaţă” şi fără o perspectivă a vieţii. De aici începe cruciada mea: oameni treziţi-vă, deschideţi-vă ochii, acţionaţi, înainte să fie prea târziu!”

 

dir.org.ro

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 16 noiembrie 2019 în ADEVAR, BLUE BEAM, DIAVOL

 

Facem copii pentru a duce viata mai departe

nu facem copii.jpg

Nu facem copii ca să aiba cine să ne dea o cană de apă la bătrânețe.
Nu facem copii pentru ca să nu fim singuri la bătrânețe.
Nu punem copiii să facă în viață ce nu am reușit noi.
Eșecurile noastre nu înseamnă că vor fi și ale lor. Deci, dacă vor să aleagă aceeași cale să-i lăsăm.
Facem copii pentru a duce viața mai departe.
Facem copii pentru că este bogăția cea mai mare pe care o putem avea pe acest pământ.
Facem copii, le oferim dragoste, educație și suport.
Si dacă ne-am făcut treaba bine vom fi niște părinți fericiți.
Lăsați copiii să greșească ca să învețe.
Lăsați copiii să-și asume alegerile.
Lăsați copiii să zboare…

Mariana Grindei

 
3 comentarii

Scris de pe 16 noiembrie 2019 în COPII, Uncategorized

 

Daca nu te-as fi avut…

76179482_1518747694942552_4777117309581918208_n

Dacă nu te-aş fi avut, n-aş fi ştiut niciodată că bucuria la cote maxime poate veni dintr-o baie, ţinând în mână două liniuţe roşii.

N-aş fi ştiut niciodată că pot fi în stare de un record într-un timp atât de scurt, punând pe mine kilograme fără număr, fără să fac nimic, fără să-mi pese.

Dacă nu te-aş fi avut, n-aş fi învăţat niciodată să desenez, să fredonez un cântec de mii de ori fără să mă plictisesc sau să mă-nvârt fără să ameţesc.

Dacă nu te-aş fi avut, n-aş fi ştiut niciodată că sunt în stare să bag în frigider o telecomanda de bună voie şi nesilită de nimeni sau că pot vărsa un făraş plin de gunoi în coşul de rufe.

N-aş fi crezut niciodată că, în puterea nopţii, cu ochii închişi, pot ajunge până la bucătărie să-ţi pregătesc laptele, să ţi-l încălzesc, să ţi-l pun în cană şi să traversez înapoi o casă întreagă până la tine fără să-l vărs.

Dacă nu te-aş fi avut, n-aş fi crezut niciodată că pot duce şi 24 de ore fără să dorm o secundă, aşa cum n-aş fi crezut niciodată că pot avea atâta răbdare. Răbdarea să-ţi curăț bob cu bob un întreg ciorchine de strugure, dându-i jos pieliţa, seminţele, doar din grijă ca tu să nu te îneci.
Dacă nu te-aş fi avut, n-aş fi ştiut niciodată că pot dormi o noapte întreagă „sugrumată” de ale tale mânuţe, cum n-aş fi ştiut că două picioruşe, puse pe nas, gură sau stomac, mă pot asigura că somnul tău este profund şi liniştit, iar tu creşti aşa cum trebuie chiar şi noaptea.

Dacă nu te-aş fi avut, nu mi-aş fi imaginat niciodată că o simplă geantă de femeie poate fi atât de mare. Că pot încăpea pachete întregi de biscuiţi, scutece, schimburi, şerveţele, jucării sau orice altceva ce-ţi aparţine, fără să-i simt greutatea. Pentru mine, ar fi rămas mereu un simplu accesoriu asortat cu pantofii.

Dacă nu te-aş fi avut, n-aş fi descoperit niciodată că pot zbura că avionul fără să mă desprind de pământ, că pot dansa ca Mickey Mouse, că pot imita un porculeţ, că pot face salturi ca broasca, doar ca tu să mai iei o linguriţă în plus de mâncare. N-aş fi crezut că sunt în stare să mă transform în clown în plină stradă, fără să ţin cont de nimeni şi de nimic, să-ţi pot atrage atenţie pentru o simplă fotografie, în care să-ţi pun surâsul ca să mi-l transform în amintire.

Dacă nu te-aş fi avut, n-aş fi ştiu câte culori are curcubeul, cum n-aş fi ştiut că iubirea necondiţionată are ochii şi surâsul tău. Că ziele înnourate mi le-ai transformat în zi cu soare atunci când ai învăţat să spui …mama! Când ai făcut primii paşi sau când mi-ai declarat pentru prima dată iubire „şi bebe iubeşte mama”.

Dacă n-ai fi fost tu, n-aş fi crescut niciodată. N-aş fi devenit niciodată omul şi femeia de acum.

Cineva cândva spunea: „Atunci când se naşte un copil, se naşte şi-o mamă”.

Vă mulţumesc, sufletele mele dragi! Vă mulţumesc că m-aţi ajutat să mă nasc a doua oară. Vă mulţumesc pentru tot ce-aţi făcut cu… şi din mine!

Cu drag,

Mama

Text preluat

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 16 noiembrie 2019 în MAMA

 

A fost vedeta la TVR, Pro TV si Antena 1 vreme de 15 ani dar s-a calugarit

maica

Nu mai putin de 15 ani a lucrat Theodora Videscu la TVR, a fost si regizor de film, si realizator la ProTV si Antena1, dar a luat o decizie surprinzatoare: s-a retras la manastire!

De un deceniu si jumatate stareta a unei manastiri din judetul ValceaTheodora Videscu a vorbit pentru revista Formula AS despre schimbarea meseriei si binefacerile prezentului.

”Chiar televiziunea mi-a deschis drumul spre manastire. Desi aveam o viata duhovniceasca, mergeam regulat la biserica, ma spovedeam, ma impartaseam etc., nu m-am gandit sa ma calugaresc. Pana la un moment dat, cand am cunoscut mai bine frumusetea monahismului. Am lucrat opt ani la TVR, la Departamentul Arte. M-am ocupat de teatru si film. A fost o perioada plina de efervescenta, imediat dupa Revolutie, in care se puteau face lucruri frumoase. Am lucrat apoi la PRO TV, unde am infiintat “Departamentul de film documentar”, ajutata de d-l Adrian Sarbu, care era atunci presedintele televiziunii. Din pacate, acel proiect de a face filme documentare de mare anvergura, coproductii internationale, nu s-a concretizat… Si-atunci am plecat la Antena 1, unde am fondat un astfel de departament si unde chiar am facut filme. Lucrand acolo, mi s-a cerut intr-o zi sa scriu un scenariu pentru un documentar despre viata monahala din Romania.

Am inceput sa ma documentez si, pe masura ce strangeam informatiile necesare, filmam. Am lucrat la acest subiect vreo jumatate de an, in ritm sustinut, asa cum se face la televiziunile comerciale, unde bugetul e limitat si timpul intotdeauna scurt. Am mers la toate manastirile din Romania, in ordine cronologica, pe provincii istorice. Cu aceasta ocazie, am avut sansa sa ma intalnesc cu marii duhovnici ai tarii. Si am facut un serial de douazeci de episoade despre istoria vietii de manastire din Romania, sub titlul “Amintirile unui pelerin”. A fost o perioada foarte intensa, dormeam numai doua, trei ore pe noapte, scriam, calatoream prin tara, citeam si faceam interviuri – uneori greu, pentru ca multi calugari erau reticenti… Dar toata emotia aceea a peregrinarii prin manastiri a inceput sa ma urmareasca si ulterior, ca o boare, ca un halou, si cand puneam capul pe perna, si cand mergeam pe strada, si in redactie… Ma intrebam mereu de ce mi-a dat Dumnezeu un astfel de subiect si ma gandeam la vietile calugarilor pe care i-am cunoscut. Concluzia generala era ca viata de calugar e foarte frumoasa, dar si foarte grea. Inca nu-mi puneam problema ca as putea trai asa”, a povestit maica Theodora in Formula AS.

”Sunt nascuta, crescuta, educata in Bucuresti, insa am lasat orasul, dupa ce mi-am impartit averea la manastirile fata de care am avut evlavie, si m-am dus la o manastire din Moldova. Aveam doar doua valize, una cu haine si cealalta cu carti, dar si asa mi s-a parut ca am luat prea multe cu mine. Era vara anului 2004 si nu m-am gandit nici macar ca-mi va trebui iarna un palton sau haine ceva mai groase. Dumnezeu mi-a trimis ce am avut nevoie la timpul cuvenit, nu mi-a lipsit nimic”, a continuat apoi dezvaluirile fosta realizatoare tv.

Pana sa ajunga stareta la manastirea Budesti (judetul Valcea), Theodora Videscu a activat ani buni la o manastire de maici din Statele Unite, din statul New York, dar si in Israel.

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 16 noiembrie 2019 în Uncategorized

 

Draga Matematica

trial 2.jpg

Teoreme, axiome ori reduceri la absurd,
Ecuații, radicale… nici nu vreau să mai aud!
Câte din toate acestea în viață-mi vor folosi
Să soluționez probleme atunci când mare voi fi?
Trebuie să știu, desigur, să adun, să calculez,
Să împart logic un număr ori cum mulțimi să formez…
Sigur, și tabla ’nmulțirii, e utilă, o-nțeleg,
În rest, eu nu le văd rostul, la cap de ce să mă leg?
Așadar, o rugăminte către tine-aș adresa,
Matematică complexă, inutilă, multă, grea:
Singură găsește-ți X-ul, nu este problema mea!
De ce mă complici pe mine, când te vei maturiza?

ELENA J.

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 5 noiembrie 2019 în ELENA J.

 
Galerie

Fotomodelul georgian Lasha Bordzikuli în vârstă de 23 de ani, a lăsat lumea și s-a făcut monah

 
Un comentariu

Scris de pe 3 noiembrie 2019 în Uncategorized

 

OM intai de toate!

1354754.scoala-home.jpg

Întrebând copii de şcoală care e dorința lor,
Ce ar vrea ei să devină, meseriaşi viitori,
Mi-au răspuns mai toți că doctori, polițişti, aviatori,
Avocați, jurişti, profesori, ingineri, inventatori…
Numai un copil răspunse cu glas de bărbat şi domn
Că ar vrea întai de toate să devină-n lume OM!

ELENA J.

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 2 noiembrie 2019 în ELENA J.

 

O, tarana fara mila…

73323074_764149370696195_8085142494381080576_n

Tu, pământule amar,
Întru tine toți dispar.
Pe cei dragi mi i-ai luat
Și deloc nu ți-a păsat.

Sub pământul negricios,
Tu îngropi omul frumos.
Oameni mari, cu vieți vestite
I-ai luat pe negândite.

De-a fost bun sau de-a fost rău
Ai vrut ca să fie-al tău.
Fie bogat sau sărac
Și pe-acesta l-ai luat.

C-a fost drept ori păcătos,
L-ai luat la tine jos.
Fie trist sau fericit,
Tu pe toți i-ai înghițit.

O, țărână fără milă,
Tu ne-ngropi pe toți în tină.
Prunc de-o zi, nevinovat
Și pe-acesta l-ai luat.

Chiar pe cel nepregătit
Și pe-acesta l-ai dorit.
Și puternic de ar fi,
Tot în tine va sfârși.

Tu l-ai vrut pe cel bătrân
Să îl ai în al tău sân.
Cu cel tânăr ce-ai avut
Și pe-acesta de l-ai vrut?

ELENA J.

 
2 comentarii

Scris de pe 2 noiembrie 2019 în ELENA J.