RSS

Despre rasfatul copiilor

03 mart.

fb_img_1531791750175.jpg

Traiul nostru anormal de astăzi poate fi caracterizat ca răsfăț. Încă din pruncie, copilul este tratat, în general, ca un mic zeu sau zeiță în familie; i se iau în seamă toate capriciile, i se împlinesc toate poftele. Este înconjurat de jucării, distracții, înlesniri. Nu este educat și crescut după principiile stricte ale purtării creștine, ci lăsat să se dezvolte în orice direcție înclină dorințele sale. De obicei, este destul ca el să spună: Vreau asta! sau: Nu vreau să fac! Pentru ca părinții, foarte îndatoritori, să se închine în fața lui și să-l lase să facă cum îl taie capul. Poate că nu se întâmplă așa tot timpul, în fiecare familie, dar se întâmplă destul de des ca să putem spune că aceasta este regula contemporană a creșterii copiilor și că până și cei mai bine intenționați părinți nu scapă cu totul de sub influența sa. Chiar dacă părinții încearcă să-și crească copiii ceva mai strict, vecinii încearcă să procedeze altfel. Așa se face că părinții trebuie să ia în considerare și aceasta atunci când își educă copiii.

Iar când un astfel de copil devine adult, el va căuta în chip firesc să se înconjoare cu aceleași lucruri cu care s-a obișnuit în copilărie: confort, plăceri și jucării pentru oameni mari. Viața devine o căutare continuă a distracției, care – în treacăt fie spus – nu se găsește în niciun alt vocabular.

Pr. Serafim Rose

Reclame
 
Scrie un comentariu

Scris de pe 3 martie 2019 în CASATORIE, SFATURI

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: