RSS

E trist…

24 oct.

apusE trist să vezi cum pomii încet se veștejesc
Și-odată cu aceștia și eu îmbătrânesc.
E trist să vezi un verde ce-acum e gri cețos,
Iar cerul cel albastru cum e mereu ploios.
E trist când străzi bătute de jocuri de copii
Acum stau părăsite și sunt de tot pustii.
E trist să vezi cum păsări ce-odată au cântat
Acum s-au dus departe și singuri ne-au lăsat.
E trist să știu că mâine aici nu voi mai fi
Și voi pleca departe atunci când voi muri…

Elena J.

Reclame
 
Un comentariu

Scris de pe 24 octombrie 2018 în ELENA J.

 

Un răspuns la „E trist…

  1. roxanabarsanblog

    27 octombrie 2018 at 14:25

    Multi care cred adanc in Dumnezeu au un dor de Cer atat de profund incat ideea plecarii de pe acest pamant nu ii intristeaza, ci ii face face cei mai fericiti.

    Acolo unde nu este nici durere, nici tristete,…dar doar beatitudine deplina.

     

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: