RSS

La mormantul bunicii

13 mart.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Iartă-mă, bunico, că l-al tău mormânt
S-au uscat cu totul florile-n pământ.
Stă crucea plecată, bătută de soare,
N-am mai fost s-o ud nici cu lăcrămioare.
Suflă cu jelire vântul pustiit,
S-a stins candeluța de când n-am venit.
Și clopotul bate parcă fără rost
Și nici eu, bunico, nu mai sunt ce-am fost –
M-am pierdut prin lume, satul mi-e străin,
Drumurile-s reci, oamenii-s haini…
Însă, tot mai tare nu-mi dă pace-un gând:
Dorul de acasă, dorul de pământ.
Aici stau departe, drumu-i tot mai greu,
Vreau să mă-ndrept iarăși către satul meu.
Iar atunci, bunico, flori iar vei avea,
Cu-ale mele lacrimi eu le voi uda.

ELENA J.

Reclame
 
Scrie un comentariu

Scris de pe 13 martie 2018 în ELENA J.

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: