Tu, Maestre al peniței
Ce-ai pictat cu litere,
Dând culoare poeziei
Alegând cuvintele…
Ai cântat Patria Mumă
Ce-ai iubit-o cu mult dor,
Ai cinstit limba și graiul
Străvechi al Românilor.
Ai cântat dorul în șoapte
Și Luceafărul cel blând,
Florile de tei și luna
Și pe Dumnezeu Cel Sfânt.
Ai cântat codrul și ploaia,
Susurul izvorului,
Stelelor celor aprinse,
Ai cântat și plopului.
Ai cântat iubirea-n rime
Și femeia cu mult dor,
Ai cântat și veșnicia
Pentru omul muritor.
Acum, tocul tău cel falnic
S-a tocit și s-a uscat,
Dar, Maestre, la mormântu-ți
Azi, de toate ești cântat.
ELENA J.
Reclame
Adriana
14 ianuarie 2018 at 23:18
Foarte inspirata poezia, felicitari!
Poetul nostru național, sufletul poporului roman, nu poate fi uitat de cei care sunt de o simtire si un freamăt cu el.
Pentru cat de mult a simtit, pentru cat de mult ne-a transmis, pentru cat de intens a trait in scurta-i viata, pentru tot ce ne-a lasat moștenire, avem datoria sa îi multumim fiind toti un singur glas si o singura inima pentru el, asa cum el a fost o singura inima mare pentru noi toti.