RSS

Televizorul – cutia diavoleasca

27 Iul

Nu exista nimic mai atragator decat aceasta minune a civilizatiei. Dar si ceva mai ingrozitor si mai primejdios decat aceasta masina a iadului este greu de gasit. Aceasta cutie micuta rezolva partea leului in ceea ce priveste problemele dobandirii suprematiei mondiale, expuse in „Conversatiile internationale ale inteleptilor sionisti” si in programul fostului director al CRU SUA, Allan Dalles. Iata niste extrase din aceste documente:

– „Trebuie sa subminam credinta, sa scoatem din mintea oamenilor principiul Dumnezeirii si al Duhului”;

– „Noi am creat o literatura autoritara, extraordinara, infocata”, „Noi am prostit, am dobitocit si am pervertit tineretul”;

– „Noi ii vom sustine si ii vom ajuta prin toate mijloacele pe asa numitii creatori, care vor sadi si vor introduce in constiinta omului cultul sexului, al violentei, al sadismului, al perfidiei – intr-un cuvant, al intregii imoralitati”.

Mai adaugam aici faptul ca acum prin televizor se efectueaza codificarea in masa a oamenilor. Numarul lui antihrist este 666, introdus subtil in diferite imagini, iar uneori si fara imagini licareste in fiecare zi pe ecranul albastru. Si, desigur, si radiatiile – tot televizorul ni le transmite.

Oamenii credinciosi se straduiesc sa scape de aceasta cutie diavoleasca prin care diavolul lucreaza asupra oamenilor. Insa uneori nu este simplu sa faci acest lucru, deoarece intr-o familie deseori convietuiesc credinciosi si necredinciosi. Iar necredinciosii, de obicei, nu pot trai fara televizor. Caci are, blestematul, o mare putere de atractie.

Dar nu exista situatii fara iesire. La mine a stat cateva zile o credincioasa din Nijni Novgorod, sora Lidia. Ea mi-a povestit ca a suportat multi ani televizorul, pe care in fiecare zi il deschidea pentru cateva ceasuri seara sotul ei. La rugamintile ei de a inchide televizorul si, mai mult, de a-l vinde, el nu reactiona deloc. Si foarte mult se tulbura si plangea femeia din cauza acestei amaraciuni. Si, iata ca odata, simtind deznadejdea situatiei ei grele, a inceput sa se roage lui Dumnezeu, plangand cu lacrimi amare:

– Doamne, nu mai am puteri, ajuta-ma. Inchide televizorul! Caci nu ma lasa nici macar sa ma rog. In momentele acelea, sotul ei statea la televizor si se uita la o emisiune. Si, dintr-o data, televizorul s-a stins si ecranul a tacut. Sotul a crezut ca s-a intrerupt curentul electric. S-a apropiat de intrerupator, l-a declansat si… becul electric s-a aprins. Atunci a alergat la un cunoscut, care repara televizoare. Dar oricat s-a straduit acela sa-l repare, nu l-a putut ajuta cu nimic – televizorul nu functiona.

Dupa cateva zile, sotul a chemat un depanator TV de la atelier.  Depanatorul a ajuns la concluzia: televizorul nu s-a ars, nu s-a sfaramat, nu s-a stricat. Cu toate acestea nu l-a putut aprinde. A dat din maini si a plecat. De atunci a trecut aproape un an. Sotul incearca uneori sa aprinda televizorul, dar degeaba, ecranul tace.

Un caz asemanator mi-a povestit maica Cleopatra din Diveevo. Locuia intr-un apartament la cunoscutii ei. Si avea o camera micuta. Insa mult timp nu s-a putut ruga. Eu m-am convins de acest lucru, deoarece maica Cleopatra a locuit si in casa mea aproape o luna.

Cea mai mare parte a timpului si-o petrecea in camera ei micuta in rugaciuni. Insa acolo, la cunoscutii ei, dincolo de perete deseori (si in fiecare seara) mergea mult timp si cu sonorul dat tare televizorul, impiedicand-o sa se roage. Si se sfia sa le roage pe gazde sa inchida televizorul sau sa reduca sonorul. Si asa s-a rugat mult timp in rasunetele vrajmasului.

Si, iata, cand acest lucru a devenit cu totul peste puterile ei si cand s-a hotarat sa-si caute o noua gazda, s-a adresat Domnului cu rugamintea de a o ajuta. Nici nu a apucat sa-si termine rugaciunile si televizorul s-a stins. Si atat timp cat a locuit in casa aceea, nu i-a mai auzit sonorul.

Aceeasi influenta daunatoare, precum cea a televizorului, asupra omului o au si computerele. Mi-a povestit un inginer care lucra cu schimbul intr-o sala de computere ca seara, dupa ce spunea cateva rugaciuni, computerele se inchideau singure, iar dimineata se deschideau singure.

Centrele de computere sunt unite intre ele si toata aceasta retea o comanda computerul principal „Fiara”. Numarul lui este 666. Chiar si cele mai mici computere si televizoare sunt primejdioase pentru om. Unii oameni mi-au povestit cum au iesit din televizor niste fiinte cu coarne si au declarat ca ele sunt stapanele acestei cutii.

O cunostinta de-a mea mi-a povestit ca a vazut cum a aparut din televizor un cap cu coarne. Coarnele au inceput sa creasca sub privirile ei si s-au proptit in tavan. Trebuie sa ne rugam si iar sa ne rugam! Doamne, miluieste-ne pe noi, pacatosii robii Tai!

Ieromonahul Trifon, ganduridinierusalim.com

Anunțuri
 
4 comentarii

Scris de pe 27 Iulie 2016 în TELEVIZOR

 

4 răspunsuri la „Televizorul – cutia diavoleasca

  1. tvarheolog

    28 Aprilie 2017 at 12:50

    Același principiu este și la mall-urile din orașe. Toate poftele sunt satisfăcute în templele celuilalt. Pare ușor blasfemic, dar este extraordinar de real fragmentul din opera rock „Jesus Christ Superstar” https://www.youtube.com/watch?v=QG1JWJFGfOU.
    Referitor la televizor, eu l-am identificat în Apocalipsa 13.11 „Şi am văzut o altă fiară, ridicându-se din pământ, şi avea două coarne asemenea mielului, dar grăia ca un balaur” , eventual citiți și restul versetelor până se ajunge la pecetluirea cu 666.
    Și eu sunt nedumerit deoarece visul vieții mele de vreo 35 de ani încoace a fost regăsirea și reconstituirea programelor radio-tv din secolul XX, când încă mai erau decente. Mi s-a îndeplinit visul, eu punând toate materialele (peste 2000 ziare și reviste) pe blogul meu, dar idolul meu, televizorul s-a transformat într-o porta-voce a necuratului. Țin minte o replică a unui preot referitor la televizor că indiferent dacă se transmit emisiuni și slujbe religioase trebuie aplicat principiul : Dacă pe o țeavă vine și apă curată, limpede dar vine și bălegar, intermitent, apa mai este curată și limpede ?

     
    • tvarheolog

      28 Aprilie 2017 at 12:53

      Am uitat să spun refertor la fiara din Apocalipsă că , la început televizorul era simbolizat și stilizat sub forma unui dreptunghi cu două coarne , așa cum erau acele antene de cameră în forma literei „V” cu brațele ușor depărtate.

       
    • Elena J.

      28 Aprilie 2017 at 13:30

      Televizorul n-ar fi rau daca l-am folosi pentru lucrurile bune: o slujba, o viata de sfant, o predica. Insa numai pentru acestea, nu si pentru cablu TV. In rest, 95% din ce se difuzeaza la televizor, e spalare pe creier, manipulare, minciuna, destrabalare si pierdere de timp.

       
  2. Limir J.

    25 Iunie 2017 at 20:47

    Interviu la radio miastela.
    *
    Întrebare: Ce este televizorul?
    Raspuns:
    O fereastră.
    *
    Nu am inteles ați spus o fereastră?
    Da.
    Așa ca geamurile noastre? Privim la televizor prin geam?
    Nu.
    Cunoașteți ferestrele din astro-fizica?, Ferestrele de timp?
    Da, cunosc, sunt efectele gravitaționale care absorb totu, materie, antimaterie. Sunt găurile negre din univers.
    *
    Și televizoarele sunt similare găurillor negre din univers absorb timpul și vremea pentru todeauna. Timpul investit în aceste ferestre este exact la fel ca și culoarea lor cand sunt oprite.
    *
    Timpul curge intr-o materie neagră, fără întorcere într-un singur sens.
    Să înteleg că televizorul este o gaură neagră în care noi ne investim timpu cu pasiune și el ne fură timpu din viața personală?
    *
    Da. Televizorul este o fereastra de timp unde oamenii investesc ore și zile în șir într-o gamă de varietăți atractive dar timpul acordat este o gaura neagră.
    *
    E absorbția vieți cu televizorul.
    Haideti să facem un mic calcul:
    *
    Să presupunem că timpu investit în această fereastră neagră e aproximativ. 1 ora pe zi, ceea ce în realitate depășește cu mult această cifră.
    Să presupunem o viață de om de ca. 70 de ani.
    Deci 70 x 12 x 30 = 25.200 sau 70 x 360 = 25. 200
    *
    Sunt 25. 200 de ore pe care le aruncăm în aceasta fereastra de timp – televizorul – .
    Asta mai însamană: 1050 de zile să privesti continu inr-o gaură neagră.
    Acesta e calculu cu 1 oră pe zi.
    Știm însă că sunt și oameni care investesc și juamtate de viata cu televizoru.
    *
    Dar haideți să abordam și un alt aspect, independent de reacția negativă de sănătate și independent de viciu televizorului care a devenit o dependență socială de masă.
    *
    Acest televizor are o funcție dubă, frica de exercitare și controlu ei.
    Televizorul, este o unealtă atragatore, dar conținutul acestei atracți este interesul cu care a fost regizată informația.
    Cu cât atracția este mai mare, cu atât popularizarea ei în masă are un coificient mai ridicat.
    Drept urmare scopul cu care a foast regizată informația are șanse de a fi vândută ca un drept adevar și atunci când e minciună.
    *
    Deci scopul este frica, si conținutul este atracția.
    Frica e cel mai mare dușman al fericirii, dar atracția poartă amprenta fericirii.
    Televizoru a devenit o unealtă morală.
    *
    Însuși denumirea ferestrei negre ne spune calitățile și caracteristicele ei.
    *
    “Tele-vizorul”.
    *
    ”Tele”. Privire de la departare, de la distanță, de la tele-porta, de la telepatie, ceva ce are loc într-o altă fereastră de timp și spațiu. Ei transmit, ei portează și noi recepționam.
    *
    Și “vizor” de a viziona cum o spune cuvantul, sau de a fi luat în vizor.
    Așa ca și vizorul de la ușa de intrare, numai că nu e ușa noastră.
    E ușa lor de control la distanta cu care întrține frica.
    *
    Acum referitor dependenței și sumarea acestea, aș dori să pun o intrebare.
    Va rog.
    *
    Să presupunem că după 70 – 80 de ani sunteți acolo unde fiecare om cu spirit și credință își dorește să ajungă.
    Să presupunem că stați în fața lui Dumnezeu.
    Și poate doar din simpla curiozitate El a-r întreba:
    *
    Om bun ce ai vazut tu 70 de ani la televizor?
    Ce ai putea sa-mi povestești mie ce ți-a plăcut cel mai mult?
    Care pasaj?, care film?, care telenovea? ce-a ramas după mii de ore cu televizoru? Asta numai așa de curiozitate, a fost parte din alegerea ta, a fost libera ta alegere cu timpul vieți pe care ț-i la-m oferit.
    *
    Oare atunci omule ce vei raspunde?
    *
    Noi nu știm nici ce-am vizionat cu o zi în urmă. Dar ne aruncam neîncetat timpul pe fereastră.
    *
    Acum înteb, nu era mai bine să ne fi petrecut timpu cu cei dragi? să ducem cu noi aminti frumoase.
    Doar amintirile le ducem cu noi, nimic altceva.
    *
    Sigur nu ne vom aminti de fiecare zi, dar dacă investim zi de zi timpul in ferestre negre, nu vom avea nicio zi cu amintiri colorate. Culorile din televizor nu leagă sufletu cu amintirea.
    *
    Amintirile frumoase nu se uită niciodata, si ele sunt atunci cand sunt trăite cu sufletul.
    Doar sufletu este energia care comunica cu sursa Supremă din univers, acolo sunt toate amintirile noastre arhivate, acolo este centrul în care ne scriem cine suntem, cine am fost si ce-am facut.
    Dacă nu punem nimic acolo nu vom găsi nimic.
    *
    Televizorul știe doar să risipescă timp, emotii și să adune frică și egoism.
    Și atunci ne tezim dupa o viață de om, că am trait o dată gratis și o dată degeaba.
    *
    Oare nu ne dăm seama că ne înstrăinăm? Fiecare cu fereastra lui. Fiecare se concentrază cu pasiune cum să-și piardă timpul fară rost.
    *
    De ce oare ne formăm cercurile de încredere și afecțiune tot mai mici și cu căi de acces tot mai înguste?
    Nu mai comunicam afectiv mai deloc, doar vorbim toata ziua ca televizoru. Sufletele noastre traiesc din iubire, ceea ce oferă televizoru e doar o mică satisfactie din întregul arsenal de rautati.
    *
    De ce nu ne dăm seama că ne distanțăm de iubire? Omul prin construcția lui a fost creeat să creadă, a fost creeat pentru iubire.
    Dacă toți a-r fi început să creadă, a-r fi dispărut suspiciunea, na-r mai fi existat oameni de care sa-ti fie frică și să te ferești.
    *
    Suspiciunea și neîncrederea ne-o oferă televizorul cu frica.
    *
    Dacă a-r disparea frica, a-r aparea oamenii cu iubire. Daca nimeni na-r mai fi avut frica să meargă seara pe strada, însemnă că na-r mai fi existat criminali.
    Dacă nimeni nu a-r mai fi avut frică că a uitat să încuie ușa, însemnă că na-r mai fi existat hoți. s.a.m.d.
    *
    Frica trebuie să aibă o altă formă, frică trebuie să avem doar de propria conștiință. De acel “eu” interior care este cel mai importat.
    Când vom respecta acel “eu”, când vom regăsi spiritu constiinței, și când vom crede în el atunci vom găsi și fericirea.
    *
    E atât de simplu și noi facem o adevarată cultură teoretică, facem o artă și dezbatem în mii de teorii si romane acest secret al fericirii.
    Secretul fericirii este însăși iubirea. Și iubirea la rându ei este creația divină.
    Iubire avem toți, sau toți o putem primi. Dar de prima data trebuie să scăpam de frică. Iar pentru a scapa de frică trebuie să scapam de cei care o provoacă, cei care o fabrică și o susțin, cei care au alte interese deâct iubirea de oameni.
    *
    Omul este creația cea mai nobilă la care putem oferii iubire și de la care putem aștepta ceva.
    Doar la om iubirea e cu dublu sens, mașinariile, mașinile și technica nu sunt primitoare si darnice de iubire, sunt numai vicii cu sens unic.
    *
    Pasiunea de iubire a fost și va rămne construcția noastră creatoare.
    Doar cu creația omului de către om există iubire și pasiune.
    Trebuie să ne regăsim și să ne respectăm și la rangu de suflet nu numai la rangu gradului de studiu.
    *
    De ce oare în interioru nostru ne prefacem și discriminăm atât de des?
    De ce adesea nu se apreciază un suflet de țărancă sau un copil cu handicap?
    Poate sufletele lor sunt mai blânde decat ale noastre.
    *
    Și ce sunt sufletele noastre defapt?
    Sufletelor nostre nu le putem da o definiție, sunt o magie, nu au culoare, nu au greutate și volum, dar provoacă cele mai fermecatoare momente, nimic nu se poate compara cu fericirea atunci când vine din suflet.
    *
    Fericirea cu technica e mincinoasă. Iubirea investită în technică este așa cum e si technica, mereu apare un model mai nou.
    *
    Omu din construcția lui este o creație divină, el a fost încă de la început conceput să creadă, dar omu de astăzi crede numai ce vede la televizor.
    Oameni au devenit prea realiști puțini cred în spiritu care nu se vede, oameni nu mai cred nici în vise pentru că ele nu se transmit la televizor.
    *
    Cum putem scăpa de aceaste televizoare?
    Pe fereastră.
    *
    Vă multumesc pentru comentariu și explicatia viciului cu televizoru.
    Cu multă placere.
    *
    Era necesară explicația pentru că mulți adorm în fereastră duși cu timpu.
    *
    Limir.

     

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: