RSS

Prin Tine, Doamne, totu-i nou

04 Iul

Chiar dacă ne-nfioară întunecimea nopții,
Ne pregătești lumina în zorii dimineții.
Când mor bătrânii noștri, Tu, Doamne, îi răpești,
Dar vin pruncii la viață, din om, alt om zidești.

Când plouă-i trist și rece și-n jur întunecat,
Dar faci iar să apară un soare luminat.
În iarnă-i spui naturii întregi să amorțească,
Iar primăvara-i ceri din nou ca să renască.

Prin Pronia-Ți Divină pe toate-ai rânduit
Și oameni, și natură, și tot ce ai zidit.
Și noi muri-vom, Doamne, dar credem cu tărie,
Că vii vom fi din nou cu Tine-n veșnicie.

Elena J.

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 4 Iulie 2016 în ELENA J.

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: