RSS

Yoga – religie sau stiinta ?

23 Mai

Să cercetăm afirmatia: „Yoga nu este religie, ci o stiintă ca oricare alta“. Acest enunt a fost exprimat de către însusi gurul Satyananda la 24 aprilie 1984, în incinta sălii de conferinte a hotelului Samaria din orasul Hania (Insula Creta), si este inserat în cuprinsul cărtii intitulate „învătături ale lui Paramahamsa Satyananda“, voi. VI, p. 148, editată de miscarea gurului din Grecia, Satyanandashram. Este un punct de vedere avansat în nenumărate rânduri de-a lungul timpului de către Satyananda, si promovat sistematic prin intermediul publicatiilor oficiale ale miscării sale din Grecia. El constituie elementul principal al imaginii pe care urmăreste să si-o cultive în exterior miscarea Satyanandashram. Acelasi punct de vedere 1-a exprimat si întemeietorul Meditatiei Transcedentale, Maharishi Mahesh Yogi. Inaugurând asezământul pe care 1-a botezat „Universitatea Europeană de Studii“, el a declarat: „Aici nu este vorba de nimic altceva decât stiintă pură“. De altfel, merită mentionat că toate miscările de tip New Age se autopromovează sub camuflajul stiintei.

Să ne concentrăm acum asupra afirmatiei că „yoga nu este religie“. „Nucleul tare“ al hinduismului îl reprezintă poporul indian si, geografic, tara Indiei, de unde si numele. Astăzi, după o izolare de secole, se fac eforturi sustinute pentru popularizarea lui pe toate continentele: Europa, Australia, America de Nord si de Sud, Africa, inclusiv Rusia Asiatică si Japonia.

Hindusii sunt despărtiti în sute de erezii sau scoli divergente doctrinar, care păstrează totusi ca punct comun recunoasterea autoritătii Bhagavad Gitei, „evanghelia“ hinduismului. Este un text unanim acceptat drept „sfânt“ si „insuflat de Dumnezeu“.

Acest text este studiat sistematic de către yoghini, si cântat zilnic ca formă de adorare a zeului Krishna. în ashramul lui Satyananda din Mongyr, în fiecare dimineată se intonau cultic timp de o oră fragmente din Bhagavad Gita, adaptate muzical.

Ce este Bhagavad Gita? Un dialog în formă de poezie, întrunind toate elementele unei teogonii, comparabil întrucâtva cu poemul antic al lui Hesiod ce descrie nasterea zeului Olimpului, sau cu Iliada lui Homer, în care războiul Troiei devine pretextul multor prietenii sau învrăjbiri între zei si oameni.

Asadar, în Gita, zeul Krishna îi descoperă yoga prietenului si ucenicului său, Arjuna. Convorbirea dintre cei doi are loc cu putin înainte de începerea unei mari bătălii. împăratul luptător Arjuna întreabă, iar Domnul (Krishna) îl învată. Să dăm cuvântul textului însusi, care este extrem de revelator: „După cum ti-am spus si înainte, o, tu, cel fără de pată, în această lume există două căi: cea a scolii Samkhya cu yoga cunoasterii si cea a scolii Yoga cu yoga faptei“(III, 3).

„Chiar această yoga din vremea începutului ti-am explicat-o astăzi. îmi esti credincios si prieten; aceasta este taina supremă“(IV, 3). Prin urmare, conform Gitei, yoga nu este o descoperire sau o creatie omenească, asa cum este spre exemplu stiinta. Yoga este o revelatie „dumnezeiască“, un dar pe care zeul Krishna, „Domnul Yogăi“, îl oferă omenirii prin mijlocirea lui Arjuna. Mai mult decât atât, yoga este o formă de adorare prin care zeul doreste să fie venerat de către adeptii săi. Krishna spune:

„Insă oamenii cu suflet mare, care au sprijin în mine, care nu au alt gând, o, fiu al lui Prtha, au parte de Natura mea divină, cunoscându-1 pe Cel Neclintit, Obârsia existentelor. Glorificându-mă mereu, înfrânându-se credinciosi legămintelor, închinându-mi-se, mă adoră cu dăruire, mereu concentrati“ (IX, 13-14).

„Mereu multumit, yoghinul cu sinele stăpânit, care-si tine hotărârile, năzuind spre mine cu inima si cu mintea, cel dăruit mie, acela mi-e drag“ (XII, 14). „Si cel care va cerceta acest dialog despre Lege dintre noi doi, acela, socot, mă va adora prin sacrificiul Cunoasterii“ (XVIII, 70).

Zeul Krishna arată deci că nu doar practicarea yoga, ci fie si numai simplul ei studiu teoretic este socotit o formă de adorare a sa! Inutil să subliniem că adorarea este un act pur religios, nicidecum stiintific. Tot în Bhagavad Gita, Krishna învată că yoga este o formă de jertfă adusă lui. Nu este nevoie să insistăm nici asupra caracterului „stiintific“ al unei jertfe. Să urmărim textul:

„Unii sacrifică toate activitătile simturilor si ale suflurilor vitale în focul stăpânirii de sine aprins de Cunoastere. Unii asceti care tin legăminte aspre fac sacrificiul bunurilor materiale, sacrificiul ascezei, sacrificiul yoga si sacrificiul Cunoasterii si al recitării Vedelor“ (IV, 27-28). în alte versete, zeul Krishna se proclamă pe sine Dumnezeu creator al cosmosului. Proclamă că el este centrul si scopul în jurul căruia gravitează si spre care tintesc toate componentele practicii hinduismului: scrierile „sfinte“ (Vedele), jertfele, slujbele, mantrele, sunetul sfânt OM, exercitiile yoga – toate sunt… Krishna. Să dăm cuvântul textului:

„Eu sunt strădania sacrificiului, eu sunt sacrificiul, eu sunt ofranda adusă străbunilor, eu sunt iarba magică, eu sunt mantra, eu sunt untul sacrificiului, eu sunt focul, eu sunt jertfa. Eu sunt tatăl acestei lumi, muma, orânduitorul, străbunul, ceea ce trebuie cunoscut, mijlocul de purificare, silaba sacră OM, Rk, Saman si Yajus,
Calea, sustinătorul, stăpânul, martorul, popasul, sălasul, prietenul, începutul si nimicirea lumii, locul, asezarea, sământa, Cel Neclintit. Eu dau căldura, opresc si dau drumul ploilor; eu sunt nemurirea si moartea, si tot eu sunt – o, Arjuna! -Fiinta si Nefiinta“ (IX, 16-19).

In sfârsit, să vedem care este mobilul exersării yoga, si totodată telul său final: „Fii cu mintea la mine, dăruit mie, sacrifică-mi mie, cinsteste-mă pe mine; la mine vei veni, da, ti-o făgăduiesc, mi-esti drag“ (XVIII, 65).

Asadar, scopul si punctul terminus al exercitiilor yoga este unirea cu Dumnezeul Krishna, cu inventatorul, creatorul si învătătorul yogăi! (de altfel, aceasta si înseamnă cuvântul „yoga“ – unire cu Dumnezeu). Este ceea ce învată însusi „Dumnezeul“ Krishna (sau cel care se ascunde în spatele său), si „cartea sfântă“ Bhagavad Gita!

Concluzii

Yoga, filosofia pe care ea se articulează si din care decurg toate practicile sale, este întemeiată pe un set de conceptii fundamental religioase: existenta si nemurirea sufletului; metempsihoză sau reîncarnarea; legea karmei, care postulează răsplătirea faptelor bune sau rele ale omului de-a lungul unor vieti succesive; existenta unui Dumnezeu care îi călăuzeste pe oameni către El.

Gurusii stăpânesc însă arta pervertirii cuvintelor si a deturnării sensurilor. Rationamentul lor este simplu: „în lumea occidentală stiinta se bucură de autoritate, deci ar fi util să adoptăm masca stiintei“.

http://www.sfaturiortodoxe.ro/

 
 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: