Te-ncăpățânezi Hristoase
Să Te naști iarăși în noi
Și să lași atâta slavă
Pentr-o mână de noroi.
Vii și azi, ca-ntotdeauna-n
Suflete murdare, reci
Și înfrigurat pe lespezi
Mucede, Te cuibărești.
Azi, nu mai ai Doamne Sfinte
Îngeri ca să-ți cânte lin,
Și nici magii în veșminte
Nici păstorii nu mai vin.
Te privesc la mine-n suflet
Gângurind, în strai umil
Și zâmbind ca niciodată
Mă transform… devin copil.
Și-acum o-nțeleg pe mama
Care-n ziua de Crăciun
După ce-aranja icoana
Alegea ce e mai bun
Și-n uimirea noastră mare
Ea privea cu drag în sus
Și sfios, punea la masă
Înc-o farfurie-n plus.
Pe fundaluri de colinde
Și din inimă-nghețată
Smulg acum o rugăminte:
Hai să Te mai naști o dată
Nu am aur nici tămâie
Și cântarea mi-e săracă
Lasă-mă măcar să suflu
Să Te încălzesc oleacă.
Știu… că mâine, prin păcate
Iar din mine Te gonesc
Însă, măcar astă noapte
VREAU ca eu să Te-ngrijesc.
Sandu O.