RSS

Sotiei mele

14 Mar

Cad fulgi razleti pe-al tau mormant
Se lasa noaptea-n cimitir
Iar eu adorm cu tine-n gand
Si amintirile–mi insir

Cu gandul nu m-am impacat
Ca te-am pierdut asa curand
Ca m-ai lasat si ai plecat
Si n-am sa te mai vad nicicand

Sobor de preoti te-a condus
Spre locul fara de suspine
Iar Dumnezeu, acolo sus
Se va-ngriji sa-ti fie bine.

O, moarte, ce nedeapta esti
Cand in amurgul sangeriu
Pe cei mai dragi tu ni-i rapesti
Si ne lasi sufletul pustiu

Mereu aprind o lumanare
Ard candele de priveghere
Iar eu ma rog fara-ncetare
Plin de cainta si durere

Lumina lor palpaie-n noapte
Si-mi amintesc mereu de tine
Chiar daca tu te-ai dus departe
Te simt aproape langa mine

Vazduhul plange ploaie rara
Si-ncet pamantul il inmoaie
Iar noi intram in primavara
Cu lacrimi si cu stropi de ploaie

Simt c-o sa plec si eu, curand
In locul fara de hotar
Imi petrec noptile plangand
Iar zilele imi sunt calvar

In viata totu-i trecator
Si bogatii, dar si trairi
Caci oamenii se nasc si mor
Si ne raman doar … amintiri.

Traian Calancia

Anunțuri
 
Scrie un comentariu

Scris de pe 14 Martie 2015 în DOR, MOARTE

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: