RSS

Arhivele lunare: februarie 2015

Vine diavolul la biserica duminica viitoare

Cuvintele acestea le-am spus oamenilor din fosta mea parohie în urmă cu câțiva ani. Le-am vorbit mereu despre Bunul Dumnezeu și m-au ignorat. Cum eram eu așa de necăjit, mi- a căzut în mână un interviu cu părintele Constantin Galeriu, Dumnezeu să-l odihnească!  Sfinția sa povestea că în primii ani de preoție la parohia pe care o avea într- un cartier muncitoresc din Ploiești, a avut o situație similară: indiferența cruntă a oamenilor față de Dumnezeu. Într- o duminică, după predică, i-a venit ideea să-i anunțe pe oameni că exact peste o săptămână va primi vizita în parohie a lui Scaraoschi, în persoană. Rezultatul: după șapte zile biserica arhiplină.

Ceea ce a urmat puteți să vă închipuiți.  Mi- a plăcut ideea tare mult. Mi- am zis în sine: ”Pot să fac și eu așa ceva. Ce am de pierdut?!” M- am gândit câteva zile. L- am întrebat în rugăciune și pe Sfântul Mucenic Mina. Am căutat în Sfânta Scriptură ceva care să mă întărească în acest sens și m-am trezit la o predică zicând astfel: ”Fraților, vine diavolul duminica viitoare la noi. Vă rog să fim gazde bune”. Ochi mari. Coate în dreapta și în stânga. Cruci multe.  Trece o săptămână. Duminica dimineața biserica plină. Vine multă lume. Câtă frunză și iarbă, vorba poetului. Dascălul meu devine crispat și mă întreabă într- una: ”Părinte, ce facem?!” ”Sfânta Liturghie”, zic eu. Ajungem la predică. Liniște. Nerăbdare. Îi simt pe oameni că vor să mă întrebe ceva. Mă uit la dascăl. Era alb ca varul pastă. Îi zâmbesc liniștitor și le zic așa enoriașilor: ”Dragilor, ați venit degeaba. Dacă ați ajuns să vă încredeți în promisiunile venite din partea necuratului, atunci țin să vă anunț că ați luat țeapă. Din păcate este prezent prin lipsă. Să vă fie învățătură de minte. Mergeți acasă și să spuneți și celor care nu au venit azi la slujbă cum ați ajuns bătaia de joc a dracului”.

https://jurnalulunuipreotpacatos.wordpress.com

Reclame
 
Scrie un comentariu

Scris de pe 22 februarie 2015 în BISERICA, DIAVOL, NECREDINTA

 

In Post

În Postul care vine,
Vreau să mă pot abține,
De la fapte vinovate,
De la lucruri necurate.

Să învăț ce e iertarea,
Bunătatea, îndurarea,
Pe frați să nu-i mai clevetesc,
De păcat să mă feresc.

Și să nu mai fiu supărat,
Cu cei care m-am certat,
La rele să nu mai gândesc,
Ca să nu mă păgubesc.

Pentru-aceasta, Doamne, Sfinte,
Eu Te rog acum, fierbinte,
Ca să țin cu legământ,
Tot ce-am spus azi prin cuvânt.

Elena J.

 
Un comentariu

Scris de pe 22 februarie 2015 în ELENA J., POST

 

Despre oameni si oameni

În viață, întâlnești tot felul de oameni: unii care se prefac că-ți sunt prieteni, unii care se folosesc de tine până când au chef, unii care mint fiindcă n-au curaj să recunoască ce sunt, unii care vorbesc fără să știe prea multe despre tine, unii care nu știu să se poarte. Unii înșeală. Unii sunt falși. Unii sunt nehotărâți. Unii se cred deștepți și buni. Unii îți stau în preajmă doar ca să te vadă când cazi. Unii nici nu prea se pot numi oameni… Pe scurt, oameni de care n-ai nevoie și de care ajungi să te îndepărtezi singur încet-încet, dar acești oameni te ajută să-ți dai seama cum să nu fii tu.

Apoi dacă te gândești puțin mai sincer, ești nevoit să-i ierți pe toți fiindcă și tu ai făcut la fel, măcar o dată, cu alți oameni sau chiar cu aceiași. Deci nu ești cu nimic mai bun. Eventual cu faptul că-ți dai seama că nu ești nici tu mai bun și taci. Dacă ne-am gândi fiecare la greșelile lui, n-am mai avea timp să le vedem la alții. Totuși vedem mai ușor – ceea ce greșim și noi – la ceilalți, pentru că toți avem păreri prea bune despre noi înșine și o imagine de păstrat.

Prea puțini oameni își asumă responsabilitatea pentru ceea ce sunt, de aceea nu vor deveni niciodată mai mult de atât… Oricum, Dumnezeu îți scoate în cale și oameni care merită respect, oameni care încearcă să se îndrepte, oameni care își păstrează frumusețea sufletească și oameni care știu cu adevărat să fie prieteni, iubiți, soți, vecini. Oameni considerați, de obicei, naivi, proști, fraieri, visători, rămași în urmă, “care nu știu ce-i viața”…

Ca să compenseze grămezile de oameni care nu-ți fericesc cu nimic viața (dar care te învață de cine să te ferești) Dumnezeu îți dă FAMILIA.. Mai mult nici nu ai nevoie ca să reușești să trăiești frumos și să te bucuri de tot ce-ți oferă viața. Așadar, în viață și în lume, ce cauți aia găsești și toate întâmplările și toți oamenii din drumul tău te ajută ca să înțelegi mai bine ceea ce contează și ce nu. Iar ceea ce contează e să încerci să fii tu mai bun, pe zi ce trece, în tot ceea ce gândești, ce spui și ce faci.

Lumina faptelor bune

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 22 februarie 2015 în OMUL, SFATURI

 

De ce nu mergi la biserica ?

Spui că n-ai timp? Dar oare dacă te îmbolnăvești, în spital ai timp să stai? 6 zile ți-a lăsat Dumnezeu pentru trup, în care să muncești, și doar una Și-a oprit-o pentru El, așadar timpul nu-ți va fi scuză la Judecata de Apoi. Spui că n-ai știut? Dar oare când clopotele te chemau, tu ce făceai? Tu te întorceai nepăsător în pat, pe partea cealaltă, tu făceai cumpărături, negoț, tu făceai mâncare, tu râdeai la televizor… iar Hristos Se jertfea pe Cruce, pentru tine. Spui că nu vrei, nu-ți pasă, ești indiferent? Dar oare la Judecată vei mai avea curajul să-I spui Judecătorului: “N-am vrut, Doamne?!” Așadar, nepăsarea se plătește cu o osândă veșnică. Spui că n-ai putut, erai obosit sau bolnav? Dar oare vecina ta, bolnavă și bătrână, cum putea? În cârjă, și era nelipsită de la biserică. Iar tu, om sănătos, ți-ai cheltuit tinerețea și puterea în desfrânări și beții, în lene și nepăsare. Ia aminte ca la Judecata de Apoi, vei avea ca martori pe cei de lângă tine pe care-i considerai proști și înapoiați, nebuni și exagerați, dar care au ajuns în rai. Tu nu, pentru că… nu ai avut timp, nu ai știut, nu ai vrut, nu ai putut.

Elena J.

 
3 comentarii

Scris de pe 19 februarie 2015 în BISERICA, ELENA J., NECREDINTA

 

Cand parintii sunt necredinciosi …

Dacă spui că e păcat să te îmbeţi, să fumezi, să te ţii de tot felul de petreceri şi câte altele, imediat gura lumii spune că aceasta e învăţătură sectantă, fiindcă numai sectanţii nu se îmbată, nu fumează şi nu dansează. Prin urmare, ca să fii creştin ortodox, trebuie neapărat să te ţii de aceste păcate şi să le faci mereu, că te iartă Dumnezeu… Aşa s-a întâmplat cu un băiat tânăr care, având servici într-un oraş mare, a apucat pe căi rele, aşa cum se întâmplă cu mulţi tineri. Băiatul se îmbăta, fuma şi înjura. Cineva l-a adus la biserică şi atât de mult i-a plăcut că s-a hotărât să termine cu toate relele. Dar într-un concediu, s-a dus câteva zile pe-acasă. Acolo a povestit cu dragoste că el merge la biserică în fiecare duminică, că s-a lăsat de păcate şi se simte bine şi liniştit. Cum a auzit tatăl lui, i-a spus că s-a rătăcit şi că se spânzură dacă el se mai duce la biserică. Băiatul a făcut voia tatălui său şi s-a apucat de relele de mai înainte. Dar iată, fraţi creştini, de unde pleacă răutăţile. Iată care sunt autorii răului, la copii şi la tineret. Să nu vă înşelaţi, căci nu vă spunem din capul nostru. Citiţi cărţile bisericii şi vedeţi cum au trăit adevăraţii creştini ai Bisericii Ortodoxe.

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 19 februarie 2015 în COPII, NECREDINTA, PACATE, TINERETE

 

Dreapta judecata

Demult, trăia într-un sat un brutar renumit pentru pâinea sa. Dar, într-o zi, lui i se păru că sunt cam uşoare bucăţile de unt pe care tocmai le cumpărase de la un ţăran şi le aşeză pe cântar. Când colo, ce să vezi?! În loc de 1 kg, cât trebuia să aibă o bucată, fiecare cântărea doar 800 de grame. Supărat foc, omul s-a dus degrabă la judecătorie, spunând că ţăranul înşală lumea şi cerând, bineînţeles, pedepsirea acestuia. N-au trecut nici două ceasuri şi ţăranul a fost adus în faţa judecătorului, care l-a ameninţat: – Dacă este adevărat ce spune brutarul, că îi înşeli pe oameni la cântar, te bag imediat la închisoare. – Să-mi fie iertat – zise ţăranul – dar sunt nevinovat. – Cum îndrăzneşti să minţi? – sări brutarul. Chiar astăzi am cumpărat aceste bucăţi de unt de la tine. Domnule judecător, trebuie să-1 închideţi pe acest şarlatan, care a încercat să mă păcălească! – Aşa este, omule? – spuse atunci judecătorul. Este untul acesta al tău? – Al meu este, însă, vedeţi dumneavoastă, eu nu am prea mulţi bani. Mi-am cumpărat un cântar, dar nu am mai avut bani şi pentru greutăţi, aşa că pun unt pe un braţ al cântarului, iar pe celălalt pun o pâine de-a brutarului, care – zice el – are 1 kg.

Acum, dacă pâinea brutarului n-a avut 1 kg, eu ce vină am? Auzind una ca asta, judecătorul a cântărit imediat o pâine şi, într-adevăr, aceasta nu avea decât 800 de g. În locul ţăranului, la închisoare a ajuns adevăratul vinovat, brutarul, care nu doar că înşela oamenii, dar mai dorea şi să fie aspru pedepsit cel care ar fi făcut exact ca el. Cel ce vrea să înşele, singur se înşală. Chiar dacă nu vede nici un om greşeala sa, Dumnezeu îi vede păcatul; iar atunci când îl mai descoperă şi oamenii, ruşinea este cu atât mai mare. “Cu nimic nu-L mânii pe Dumnezeu atât de mult ca atunci când nedreptăţeşti pe cineva.” (Sfântul Ioan Gură de Aur).

https://deveghepatriei.wordpress.com/

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 19 februarie 2015 în ADEVAR, DREPTATE

 

Nu cautati har in nici o alta credinta, caci adevarul se afla numai in Biserica Ortodoxa

Să ne rugăm Domnului Dumnezeu pentru a trimite pacea şi mântuirea întregii lumi, pentru buna sporire a sfintelor noastre biserici şi pentru unirea tuturor [drept-credincioşilor] într-o singură turmă. Nu vă deznădăjduiţi în necazuri şi nu vă clătinaţi în ispite. Fiţi fii credincioşi ai Bisericii Ortodoxe. Nu căutaţi har în nici o altă credinţă, căci adevărul se află numai în Biserica Ortodoxă despre care Hristos a spus: …voi zidi Biserica Mea şi porţile iadului nu o vor birui (Matei 16, 18). Duceţi o viaţă creştină, înfrânându-vă de la tot ce poate întina sau lăsa vreo urmă rea în om. Trăiţi în pace şi armonie, fără a vă ocupa cu judecarea păcatelor şi neputinţelor altora. Iertaţi-vă unii altora greşelile, ca şi Tatăl Cel din Ceruri să ne ierte pe noi. Creşteţi copiii voştri întru evlavie. Şi, mai presus de toate, rugaţi-vă stăruitor ca Domnul să le îndrepteze pe toate spre ce este mai bine şi să ne dea ceea ce este de folos în această viaţă, dar mai ales în viaţa ce va să vină.

Noi minuni ale Sfântului Ioan de San Francisco. Despre sfârșitul lumii.

 
3 comentarii

Scris de pe 16 februarie 2015 în ADEVAR, ORTODOXIA