Oare cât pot lacrimile tale? Pot mult. Deschid cerul, inundă pământul. Spală mintea, ușurează sufletul. Durerile de peste zi, încercările, ghinioanele, nu sunt altceva decât butoane prin care ajungem la starea în care să ne eliberăm. La început, lacrimile sunt de furie sau de durere, de pierdere sau de iertare, apoi se fac perle, lacrimi dulci și curate. Țâșnește după ele izvorul curat. După ce iese murdăria, se curăță fântâna sau izvorul sufletului. Vor picura în inimă multe daruri. Am înțeles lecția: puține lacrimi, multă bucurie. Sau multe lacrimi, multă bucurie. Și nu pentru că Dumnezeu ar avea nevoie de ele, ci pentru că noi avem de ele și suntem anesteziați. Câtă iubire necondiționată, atâtea lacrimi. Lacrima este 1% apă și 99% sentimente. Există un drum al sufletului către inima curată, pe care lacrima, picătura aceea binefăcătoare, te însoțește. Este eliberatoare! Dar numai Dumnezeu știe cât pot lacrimile. Lacrimile le adună îngerii, le așază pe chipurile lor și le prefac în zâmbete.
Ierom. Hrisostom Filipescu
Lumină pentru candela din suflet 
mariadumnezeu
14 iulie 2017 at 0:27
Lacrimi
Tu care ști și taci
Tu care iubirea placi
Tu care nainte mergi
Doar lacrimima o ștergi.
Tu care nimic nu spui
Tu care ți parte lui
Tu în ochii profunzi
Doar lacrima o ascunzi.
Tu care în lacrimi asculți
Și pe ele dai bani mulți
Tu în ele citești
Și nimic nu rostești.
Tu care ai venit la el
Ai făcut în suflet castel
Și din lacrimi legate
Ai făcut în suflet cetate.
Tu în sufletu înșelat
Ai făcut din lacrimi palat
Tu pui stropii să se culce
Și săruți lacrima dulce.
Tu care în dulce sărat
Ai citit un gând curat
Ai citit dorirea
Și ai prezis împlinirea.
Tu care ești și rămâi
Visu iubirii dintâi
Tu Maria în lume
Ești Dumnezeul cu nume.
Limir cu Maria Dumnezeu.