RSS

Nu conteaza cine esti ci ce alegi sa fii

22 mart.

Pentru a fi OM , pentru a te numi cu adevărat fiul Lui Dumnezeu, poţi să fii bogat, dar poţi fi şi sărac poţi să ai zeci de diplome sau poţi să fii analfabet, poţi să conduci lumea şi să fii pe cea mai înaltă scară socială, sau poţi fi măturător pe stradă, poţi să fii frumos, dar poţi să fii şi urât, nu contează nici vârsta, nici naţionalitatea, dar contează ce fel de viaţă alegi să trăieşti.

Contează dacă îţi trăieşti viaţa făcând fapte frumoase, plăcute Lui Dumnezeu, contează dacă îţi iubeşti semenii şi te pui în slujba lor şi a Lui Dumnezeu, contează dacă inima ta e plină de iubire pentru Dumnezeu şi aproapele, contează dacă tot ce faci, faci cu pasiune, cu dăruire cu dragoste, cu bucurie.

Contează dacă îţi foloseşti toate darurile primite de la Bunul Dumnezeu fără zgârcenie, dacă îţi înmulţeşti talanţii cu care ai fost înzestrat şi nu-i foloseşti cu egoism, doar pentru tine. Contează dacă iubeşti adevărul sau minciuna, cinstea sau hoţia, frumosul sau urâtul, pacea sau războiul, liniştea sau agitaţia, mândria sau smerenia, bunătatea sau răutatea, zgârcenia sau milostivirea, blândeţea sau mânia, iubirea sau ura, credinţa sau necredinţa, bucuria sau tristeţea, curajul sau frica, nădejdea sau deznădejdea, etc.

Contează cui domn slujeşti: Domnului iubirii, Domnului Iisus Hristos sau domnului răutăţii – spurcatului diavol. De fiecare depinde ce fel de om ajunge să fie în viaţă, un om cu caracter frumos, un om cu suflet bun şi credincios, un om în inima căruia sălăşluieşte Harul Sfânt, sau un om cu caracter urât, cu suflet negru şi întunecos. Totul depinde de câtă iubire poate să primească şi să dăruiască un om.

O altă vorbă din popor spune: ,,Nu contează culoarea pisicii, ci dacă ştie să prindă şoareci’’ Aşa e. Nu contează dacă ai fost înzestrat cu darul frumuseţii fizice, ci contează dacă eşti frumos sufleteşte, dacă frumuseţea ta interioară te ajută să fii un om adevărat, un om credincios şi bun, un om cu o viaţă morală şi spirituală, plăcută Lui Dumnezeu.

Nu contează dacă eşti înalt sau scund, gras sau slab, brunet sau blond, cu tenul alb sau măsliniu, român sau rrom. Contează credinţa ta, contează iubirea ta pentru Dumnezeu şi semeni, contează dragostea cu care Îl slujeşti pe Dumnezeu şi aproapele. Contează dacă ştii să te faci iubit şi plăcut de Dumnezeu şi semeni.

În viaţa unui om, înmulţirea talanţilor săi nu depinde de culoarea pielii, de rasa, de naţionalitatea din care face parte. Talanţii ţi-i înmulţeşti prin iubire, prin bucuria pe care o ai când realizezi orice lucru din viaţa ta, prin dăruire, dorinţa de a face bine, de a fi folositor semenilor tăi. Talentele, abilităţile, aptitudinile unui om depind de caracterul, de personalitatea, de gândirea, de inima, de sufletul său.

De aceea nu trebuie să facem discriminare între oameni, de aceea nu trebuie să etichetăm oamenii după false prejudecăţi, trebuie să ne iubim unii pe alţii, să ne acceptăm unii pe alţii, să acceptăm diversitatea şi faptul că suntem cu toţii creaţi de acelaşi Creator, bun, milostiv şi iubitor, după chipul şi asemănarea Sa.

Să nu ne dorim deci, să fim cât mai sus pe scara socială, să nu ne dorim frumuseţe fizică, ci frumuseţe interioară, să nu dorim să fim cinstiţi de  lumea din jurul nostru, să nu căutăm să fim slăviţi şi slujiţi de aproapele nostru, ci noi să iubim şi să slujim pe semenii noştri, să nu dorim mărirea acestei lumi trecătoare, ci să ne dorim doar mântuirea noastră, să ne dorim salvarea sufletului nostru de boala patimilor şi a murdăriei păcatelor noastre.

Să mulţumim Bunului Dumnezeu pentru darurile cu care ne-a înzestrat, să nu poftim la binele aproapelui nostru, să nu dorim să avem altă menire în viaţă decât cea potrivită nouă, să ne dorim să fim oameni potriviţi în locuri potrivite, să nu uităm că şi împăraţii lumii acesteia mor, că şi cei care au domnit peste lume au murit, că şi cei care au fost cinstiţi de lume au murit, să nu uităm că nimeni nu este mai bogat decât acela care se smereşte, decât acela care doreşte prietenia şi dragostea Lui Dumnezeu, care rămân pururea şi dacă ne învrednicim de acestea rămâne pomenirea noastră veşnică în lume şi ne vom învrednici de cununa mântuirii, indiferent  în ce familie şi în ce neam ne-am născut, atât timp cât am ales să Îl iubim pe Dumnezeu şi să împlinim poruncile Lui.

Să medităm un pic la cele spuse de ieromonahul Agapie Criteanu care a pustnicit în Sfântul Munte al Athosului: ,,Copacii care sunt sădiţi în locuri înalte, curând îi rupe şi-i dezrădăcinează vântul. Pentru aceasta nu pofti loc înalt, fiindcă este alunecos şi prea primejdios. Peştii cei mari rămân în mreji iar cei mici ies prin găuri. La războaie, este obicei să se ia prizonierii cei tari şi bogaţi iar pe cei mici şi săraci îi lasă slobozi. Fugi, dar de măririle lumii, că să nu cazi defel în cursele diavolului! ….Nu dori o dregătorie care în puţină vreme trece, că nu este nici o mărire sau dregătorie care să nu se smerească şi să cadă până la urmă. Când secerătorul seceră grâul, deşi unele spice sunt mai mari, după ce le taie şi le aruncă pe pământ, se fac toate deopotrivă. Aşa în această câmpie a lumii, deşi este cineva mai mare în bogăţie sau dregătorie, dar când ne seceră înfricoşata coasă, moartea, rămânem toţi deopotrivă. Şi de deschizi mormântul, nu cunoşti pe cel bogat, de cel sărac. Nu pe cel smerit de cel mare şi mândru. Nici nu este vreo deosebire între cei mai înalţi împăraţi şi cei mai smeriţi saraci’’

Aşadar să nu ne dorim să fim ,,cineva’’ pe acest pământ, să nu ne învrednicim de păcatul slavei deşarte, ci să alegem să avem o viaţă simplă şi modestă, în care să nu ne îngrijim de cele trecătoare ale lumii acesteia, ci să ne îngrijim să fim primiţi în sfintele Braţe ale Lui Dumnezeu, să ne îngrijim să ne facem inima locaş curat şi iubitor în care să se sălăşluiască Bunul Dumnezeu, să nu uităm că toate râurile ies din mare şi iarăşi la ea se întorc, să nu uităm că sufletul nostu zidit de Făcătorul nostru, doreşte să se întoarcă ACASĂ, doreşte să se întoarcă la Ziditorul şi Mântuitorul nostru, să nu uităm că nu am fost zidiţi pentru pământ, ci pentru cer, să nu uităm că nu contează cine eşti…ci ce alegi să fii.

Cristina Toma

Reclame
 
2 comentarii

Scris de pe 22 martie 2014 în BANI, OMUL

 

2 răspunsuri la „Nu conteaza cine esti ci ce alegi sa fii

  1. lucibedreaga

    26 martie 2014 at 13:34

    Dumnezeu sa va binecuvinteze!!!ptr rabdarea care o aveți sa ne intoarceti sufletele de la pierzare!!!am aflat acest sit din întâmplare si de atunci citesc aproape toate postarile!!!tot timpul vreau sa ma întorc la Dumnezeu sa nu mai pacatuiesc,si iarasi cad in păcat ,nu știu ce sa fac!!!ma simt o neputincioasa .ajutatima cu un sfat bă rog ptr a lăsa de o parte lucrurile acestei vieții trecatoare
    .

     
    • Elena J.

      26 martie 2014 at 16:45

      Firea omului fiind slaba si neputincioasa, usor cade in pacat, dar ceea ce conteaza foarte mult inaintea lui Dumnezeu este cainta sincera pentru aceste pacate, sa vada Dumnezeu ca-ti pare rau. Scria frumos intr-o carte, ca omul cand varsa lacrimi de pocainta, este ca si cum s-ar boteza din nou, asa mare putere purificatoare au lacrimile. Dumnezeu stie ca firea omului e slabanoaga, dar daca isi recunoaste vina si neputinta, Domnul Se induioseaza si-l iarta imediat. Ai cazut, ridica-te! Iar ai cazut, iar sa te ridici. Iar daca va fi sa vina moartea in acea noapte, avem garantia ca Domnul ne-a iertat. Sa nu incetam sa ne caim, caci nu e nimeni fara de pacat, caci daca suntem pacatosi, macar sa nu fim si vrajmasi ai Lui.

      Dumnezeu apreciaza foarte mult vointa si lupta crestinului cu pacatele, caci nici fuga de lume, nici singuratatea nu sunt mai primite inaintea lui Dumnezeu, ca lupta in mijlocul acestor ispite si incercari. Este foarte greu, o vedem si o simtim cu totii, dar daca suntem cu Dumnezeu, nimeni nu poate fi impotriva noastra. Spovedania si impartasania deasa conteaza foarte mult, daca se poate o data la 40 de zile, caci astfel vrajmasul nu are putere asupra noastra. Apoi sa ne inarmam zilnic si cu anafora, agheasma, mir, cruciulita la gat si alte sfintenii ca sa fim paziti de toate duhurile necurate si de necazuri. Iar rugaciunea sa o facem nu atat cantitativ, cat calitativ, caci cu un singur „Doamne, Iisuse Hristoase, miluieste-ma !” rostit cu cainta si umilinta putem deschide cerurile.

      Si sa ne ferim sa nu cadem in pacate mari care departeaza pe Duhul Sfant de la noi: desfranare, inselatorii, mandrie, osandire… Sa punem hotarare temeinica de a nu mai pacatui, caci diavolul se teme cel mai mult de omul care leapada pacatele si nu mai face voia lui, puterea noi i-o dam.
      Sa ne dea Dumnezeu tarie sa supravietuim acestor vremuri grele, sau sa ne ia la El mai inainte daca stie ca nu rezistam. Dumnezeu sa ne ierte si sa ne binecuvanteze, iar Maica Domnului sa fie cu noi, cu toti!

       

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: