RSS

Dor de cer…

02 Mar

Atât de greu mi-e în cuvinte
Ca să vorbesc de dorul meu
Căci ce am eu, e-un dor aparte
E-un dor de Sfântul Dumnezeu.

Cum să exprimi în limba-aceasta
Şi în cuvinte-atât de mici…
În vorbe pământeşti, prin oameni,
Ceva ce poţi doar ca să simţi ?

Nici dicţionarul cel mai mare
Nici omul cel mai înţelept
Nu pot găsi în veci cuvinte
A dorului ce-mi arde-n piept.

Oh, dorul meu, sete de apă
E în deşertul cel mai greu
Sete ce poate fi-adăpată
Numai de Tatăl meu din Cer.

Oh, dorul meu ce-mi dă voinţă
Să trec prin lava de vulcan,
Chiar dacă doare-acuma tare
Ştiu c-am s-ajung în Canaan.

Cât strig, ştie a mea fiinţă
Ca să trăiesc pe placul Său
Căci flacăra dorului mare
A fost pusă de Dumnezeu.

Acuma Tată, eu Îţi cer
Ceea ce arde-n pieptul meu
La rândul meu să pot s-ofer
Nespusul dor, un dor de Cer…

Dani Dorobantu

Anunțuri
 
Scrie un comentariu

Scris de pe 2 Martie 2012 în DOR

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: